Geneză cap. 12-50

The Bible Project (Read Scripture)

Clipul oferă o prezentare schematică a capitolelor 12-50 din Geneză. Vedem planul pe care îl pune Dumnezeu în desfășurare pentru a salva lumea, pornind de la un om, de la o familie. Finalul cărții nu este cel așteptat: promisiunile par lăsate în aer. Din fericire cartea Genezei nu este singură, ci are continuare.

Clipul face parte din The Bible Project, de unde îl puteți descărca la rezoluție mare.

Clipul are subtitrare în limba română, ce poate fi descărcată de aici în varianta noastră. Mulțumim Teodora C. pentru traducere.

Durată: 8 min 7 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube
Etichete:
Dacă nu vedeți subtitrarea în limba română, activați-o!

Dat fiind că subtitrările de pe YouTube sunt editabile colectiv, nu putem garanta pentru subtitrarea pe care o vedeți acum. Putem însă garanta pentru subtitrarea în forma prelucrată de noi (vedeţi linkul notat ca variantă sigură). Vedeți alăturat cum puteți descărca clipul și subtitrarea pregătită de noi.

Subtitrarea în limba română

În primul material video am văzut cum capitolele 1-11 dau firul roșu al Bibliei. Dumnezeu a creat toate lucrurile și îi face pe oameni după chipul Său pentru a conduce lumea în numele Lui. Oamenii aleg păcatul și revolta și astfel lumea se învârte incontrolabil spre violență și moarte, toate conducând la revoltă și la împrăștierea oamenilor din Babilon. Și astfel mare întrebare este: „Ce va face Dumnezeu ca să salveze și să răscumpere lumea Sa?”

După împrăștierea din Babilon, autorul urmărește genealogia unei singure familii, care conduce la un bărbat numit Abram, mai târziu cunoscut ca și Abraham. Promisiunea lui Dumnezeu față de Abraham la începutul cap. 12 deschide o nouă etapă a relatării. Dumnezeu îl cheamă pe Abraham să își lase casa și să plece în ținutul Canaanului, despre care Dumnezeu spune că va fi al lui într-o zi. Și în acel pământ, Dumnezeu promite să facă din Abraham o întreagă națiune, să facă cunoscut numele lui și să îl binecuvânteze.

Aceste promisiuni sunt conectate cu părți anterioare ale cărții. Babilonul, în mod arogant a încercat să își facă un renume prin propriile forțe, iar aceasta nu a mers prea bine. Însă Dumnezeu, în marea Lui generozitate, va da un nume mare acestui om oarecare, Abraham, și binecuvântarea asupra lui se întoarce până la binecuvântarea originală pe care Dumnezeu a dat-o omenirii la început. Așadar întrebarea este: „De ce vrea Dumnezeu să binecuvânteze pe Abraham și familia lui?” Ultima propoziție din promisiunea lui Dumnezeu spune clar: „Pentru ca toate familiile de pe pământ să găsească binecuvântarea lui Dumnezeu în tine.” Aceasta este cheia pentru a înțelege tot restul istoriei biblice.

Planul lui Dumnezeu este de a salva și binecuvânta lumea Lui rebelă prin familia lui Abraham și de aceea tot restul relatării Vechiului Testament se va concentra pe această familie, numită în cele din urmă „Poporul lui Israel”. Din același motiv, Israel va fi numit mai târziu „împărăție preoțească”, la Muntele Sinai. Dumnezeu dorește să îi folosească pentru a arăta tuturor celorlalte națiuni cum este El și aceasta este promisiunea preluată de profeții și poeții biblici de mai târziu care spun că împlinirea ei va veni prin regele mesianic al Israelului, a cărui împărăție va aduce dreptate și pace tuturor națiunilor.

În acest moment al relatării, nimic din acestea nu este clar. Trebuie doar să continui să citești și să privești cum se dezvoltă promisiunea. Așadar restul cărții se axează pe Abraham și familia lui. Mai întâi Abraham însuși, apoi fiul lui, Isaac, și fiul acestuia, Iacob, și apoi cei doisprezece fii ai lui Iacob. Relatările despre fiecare generație sunt unite prin două teme principale. Prima: fiecare generație a familiei lui Abraham este caracterizată de eșuare repetată. Ei continuă să ia decizii greșite care le distrug viețile și pun promisiunea lui Dumnezeu în primejdie. Totuși, Dumnezeu rămâne fidel față de ei. Continuă să îi salveze de ei înșiși și să își reafirme promisiunea de a-i binecuvânta și de a binecuvânta națiunile prin ei, în ciuda eșecurilor lor.

Să vedem istoria lui Abraham. Dumnezeu îi promite lui Abraham o familie numeroasă, dar în două ocazii diferite el se teme pentru viața lui deoarece alți bărbați o doresc pe soția lui, astfel că ajunge să nege că este căsătorit cu ea, lucru care creează, bineînțeles, tot felul de probleme. Și aceasta nu este tot. Abraham și soția lui, Sara, nu pot avea copii așa că Sara aranjează ca Abraham să se culce cu una dintre servitoare, ceea ce iarăși creează tot felul de probleme în familie. Dar de fiecare dată Dumnezeu îl ajută pe Abraham, iar în capitolele 15 și 17 Dumnezeu chiar își oficializează această promisiune față de Abraham cu un angajament oficial numit Legământ.

Aceasta este o scenă clasică: Dumnezeu îl invită pe Abraham să privească stelele nopții și să le numere. Și îi spune: „Atât de numeroasă va fi familia ta”. Și în ciuda tuturor obstacolelor – neavând copii și neputând să îi aibă în acest moment, Abraham se uită la cer și pur și simplu are încredere în promisiunea lui Dumnezeu. Și Dumnezeu răspunde încheind un Legământ cu Abraham, promițându-i că va deveni tatăl multor popoare, pentru ca binecuvântarea lui Dumnezeu să vină asupra întregii lumi. Dumnezeu îi cere lui Abraham să își însemneze familia cu un semn al Legământului: circumcizia tuturor băieților din familie. Aceasta este un simbol pentru a le aminti că rodnicia familiei lor este un dar de la Dumnezeu.

Așadar Abraham are în cele din urmă mulți copii și moare la o vârstă înaintată. Povestea lui Iacob reia aceleași teme într-un mod mai dramatic. De la naștere, Iacob trăiește conform numelui său, care înseamnă „înșelător”. Îl înșală pe fratele său Esau și îi ia moștenirea și binecuvântarea și face aceasta înșelându-l pe tatăl său bătrân și orb, după care fuge. Apoi are patru soții deși o iubește doar pe una, pe Rahela și aceasta creează tot felul de rivalități în familie. Singurul lucru care îl umilește pe Iacob este faptul că e păcălit de unchiul său, Laban, care îi „fură” mai mulți ani din viața lui. În sfârșit se întoarce roata. Așadar, un Iacob umil se întoarce în pământurile natale și într-o relatare surprinzătoare, Iacob ajunge să se lupte cu Dumnezeu în timp ce îi cere binecuvântarea. Unele lucruri nu se schimbă niciodată, nu? Totuși, Dumnezeu îi apreciază fermitatea și îi transmite binecuvântarea lui Abraham și îl schimbă numele lui Iacob în „Israel”, are înseamnă „cel care se luptă cu Dumnezeu”.

În această ultimă parte a cărții, a istoriei fiilor lui Iacob, toate temele se reunesc. Iacob își iubește al doilea cel mai mic fiu, Iosif, mai mult decât pe ceilalți, și îi dăruiește o haină specială. Cei 10 frați mai mari ajung să îl urască pe Iosif așa că îl răpesc și plănuiesc să îl ucidă, dar în schimb decid să îl vândă ca sclav în Egipt, unde ajunge în închisoare. Vorbim despre eșecuri familiale! Dar Dumnezeu este cu Iosif și face astfel încât acesta să fie eliberat din închisoare și Faraonul ajunge să îl ridice la poziția a doua în ierarhie peste tot Egiptul. Așa că Iosif salvează Egiptul în timpul unei foamete și ajunge să își salveze și frații și familia de la a muri de foame.

Astfel, încă odată vedem cum prostia și păcatul din familia lui Abraham întâlnesc fidelitatea lui Dumnezeu, care transformă răutatea fraților într-o ocazie de a salva viața. Și aceasta este de fapt ceea ce spune Iosif aproape de finalul cărții. Le spune fraților lui: „Voi ați plănuit aceasta spre rău, dar Dumnezeu a întors-o spre bine, pentru a salva multe vieți.” Aceste cuvinte sunt strategic plasate la finalul cărții deoarece rezumă nu doar relatarea lui Iosif și a fraților lui, ci și cartea în general. De la Geneză 3 încoace, oamenii continuă să se poarte egoist și să facă lucruri rele, dar acest Dumnezeu nu își va lăsa lumea de capul ei. El rămâne fidel și hotărât să îi binecuvânteze pe oameni în ciuda greșelilor lor.

Puteți vedea aceasta mai ales în modul în care acea promisiune misterioasă despre descendentul femeii se dezvoltă de-a lungul cărții. Amintiți-vă deci: Geneza 3. Dumnezeu promite că Învingătorul rănit va veni și va zdrobi șarpele și va învinge răul de la sursă. Autorul leagă apoi această promisiune direct de linia lui Abraham. Aceasta este o parte a modului în care Dumnezeu își va aduce binecuvântarea asupra națiunilor. De la Abraham această promisiune este transmisă mai departe lui Iuda, al patrulea fiu al lui Iacob. Și iată cum. Într-un poem extrem de important din capitolul 49, un Iacob bătrân, pe patul de moarte, dorește să își binecuvânteze cei 12 fii și când ajunge la Iuda, Iacob prezice că din el va apărea tribul conducătorilor regali ai lui Israel și că într-o zi va veni un rege de care vor asculta toate națiunile și care va împlini promisiunea lui Dumnezeu de a readuce binecuvântarea din Grădină întregii lumi. Apoi Iacob moare, iar mai târziu moare și Iosif și familia în creștere rămâne în Egipt.

Astfel Cartea Genezei se încheie cu toate aceste viitoare speranțe și promisiuni lăsate în aer și nedezvoltate. Și te forțează să dai pagina și să vezi cum se vor întâmpla toate acestea. Dar pentru moment, aceasta este Cartea Genezei.