Un evreu despre Porunci

Porunca a III-a

În numerotarea catolică, este vorba de Porunca a II-a: „Să nu rostești numele lui Dumnezeu în zadar”. În acest clip, Dennis Prager evidențiază un aspect interesant al Poruncii: că a comite răul în numele lui Dumnezeu reprezintă un păcat împotriva numelui Său. Ideea că ar fi un păcat pe care Dumnezeu nu îl iartă nu coincide cu învățătura Bisericii Catolice, conform căreia singurul păcat ce nu poate fi iertat este… acela pentru care nu îți pare rău. Iar Porunca nu se poate reduce doar la acest aspect îngust, al răului comis în numele lui Dumnezeu.

Subtitrarea, realizată de Maria B. poate fi descărcat de aici. Dacă nu apare în clip, activați-o.

Durată: 5 min 24 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube
Etichete:
Notă: Seria este prezentată de un evreu, din perspectiva sa. Nu doar numerotarea nu coincide cu cea catolică, dar uneori nici interpretările. Luați deci aceste clipuri așa cum sunt: o perspectivă evreiască. Firul roșu al întregii serii de clipuri este acela că aceste Porunci, date de Dumnezeu, sunt nu doar bune ci chiar necesare pentru omenire. Argumentele prezentate pot fi de multe ori utile și în a le explica chiar și necredincioșilor importanța principiilor propuse de Porunci în construirea unei societăți bune, a unei civilizații durabile.

Subtitrarea în limba română

Există oare „cel mai grav păcat”? Un păcat care este mai grav decât toate celelalte? Ei bine, există! Sunt conștient că unii oameni nu sunt de acord. Ei susțin că nu putem declara vreun păcat mai grav decât oricare altul. „Pentru Dumnezeu, păcatul este păcat”, se spune adeseori. În această perspectivă, cel care fură un capsator de la birou comite un păcat la fel de grav, în ochii lui Dumnezeu, ca un ucigaș.

Dar mulți oameni, pe baza intuiției, dar și a Bibliei, înțeleg că unele păcate sunt în mod evident mai grave decât altele. Avem încredere că Dumnezeu are măcar tot atât bun-simț cât avem și noi. Dumnezeul iudaismului și creștinismului nu pune semnul egal între furatul unui obiect de la birou și crimă. Și atunci… care este cel mai grav păcat? Cel mai grav păcat este a comite răul în numele lui Dumnezeu. De unde știm aceasta? Din a treia Poruncă dintre cele Zece Porunci. Este singura dintre cele 10 Porunci care declară că Dumnezeu nu va ierta persoana care încalcă Porunca. Ce spune această Poruncă? Cel mai adesea este tradusă: „Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în zadar, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit”, adică nu va ierta, „pe cel ce va lua numele Lui în zadar”.

Cei mai mulți cred, evident, că porunca interzice să rostești numele lui Dumnezeu fără un motiv bun. Astfel, ceva de genul: „Dumnezeule, am avut o zi groaznică la muncă astăzi!” încalcă Porunca a III-a. Dar această interpretare pune o problemă serioasă. Ar însemna că în timp ce Dumnezeu poate ierta încălcarea oricărei alte Porunci, necinstirea părinților, furtul, adulterul sau chiar omorul, nu va ierta niciodată pe unul care spune: „Dumnezeule, ce zi groaznică am avut astăzi la serviciu!” Să fim cinstiți. Așa ceva l-ar face pe Dumnezeu și cele Zece Porunci de neînțeles din punct de vedere moral.

Ei bine, cum se întâmplă des, nu Poruncile sunt problema. Problema este traducerea. Textul ebraic original nu spune „să nu iei”, ci spune „să nu porți”. Textul ebraic spune deci: „Să nu porți numele Domnului Dumnezeului în zadar.” Una dintre cele mai larg folosite noi traduceri ale Bibliei (în SUA), New International Version sau NIV, apelează la „a folosi greșit” în loc la „a lua”: „Să nu folosești în mod greșit numele Domnului Dumnezeului tău”. Această variantă este mult mai aproape de intenția originară. Ce înseamnă „a purta” sau „a folosi greșit” numele lui Dumnezeu? Înseamnă a face rău în numele lui Dumnezeu. Și aceasta Dumnezeu nu o va ierta.

De ce nu? Când un necredincios comite răul nu îl discreditează pe Dumnezeu sau religia. Dar când credincioșii comit răul, și mai ales în numele lui Dumnezeu, aceștia nu doar comit răul, ci și aduc grave prejudicii numelui lui Dumnezeu. În vremurile noastre, există un exemplu în acest sens: atrocitățile comise de islamiștii care torturează, bombardează, decapitează și ucid în masă, totul în numele lui Dumnezeu, aduc grave prejudicii numelui lui Dumnezeu. Nu este o coincidență faptul că ceea ce se numește „noul ateism” marea amploare a activismului ateist, a apărut după atacurile din 11 septembrie din America ale teroriștilor islamici. De fapt, cel mai frecvent argument împotriva lui Dumnezeu și a religiei privește răul comis în numele lui Dumnezeu, fie că a fost comis în numele lui Alah astăzi, sau a fost comis în trecut în numele lui Cristos.

Oamenii care ucid în numele lui Dumnezeu, nu își ucid doar victimele, ci îl ucid și pe Dumnezeu. De aceea, cel mai grav păcat este răul comis din motive religioase. Iată deci ce ne învață Porunca a III-a: nu purta numele lui Dumnezeu în van; dacă o faci, Dumnezeu nu te va ierta.

Sunt Dennis Prager.