Un evreu despre Porunci

Porunca a VII-a

În numerotarea catolică, este vorba de Porunca a VI-a: „Să nu faci fapte necurate”. În acest clip, Dennis Prager argumentează de ce respectarea acestei Porunci contribuie la o civilizație superioară, explicând cum atacă adulterul familia. Perspectiva catolică asupra Poruncii este desigur mai largă, incluzând și alte aspecte (ex: consumul de pornografie), dar ideile prezentate în clip, deși îngustate pe o singură direcție, a adulterului, oferă argumente interesante și de reținut.

Subtitrarea, realizată de Alexandra B. poate fi descărcat de aici. Dacă nu apare în clip, activați-o.

Durată: 5 min 3 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube
Etichete:
Notă: Seria este prezentată de un evreu, din perspectiva sa. Nu doar numerotarea nu coincide cu cea catolică, dar uneori nici interpretările. Luați deci aceste clipuri așa cum sunt: o perspectivă evreiască. Firul roșu al întregii serii de clipuri este acela că aceste Porunci, date de Dumnezeu, sunt nu doar bune ci chiar necesare pentru omenire. Argumentele prezentate pot fi de multe ori utile și în a le explica chiar și necredincioșilor importanța principiilor propuse de Porunci în construirea unei societăți bune, a unei civilizații durabile.

Subtitrarea în limba română

Există o glumă veche despre Porunca a VII-a: „Să nu săvârșești adulter”. Moise coboară de pe Muntele Sinai și anunță: „Am vești bune și vești proaste. Vestea bună este că l-am convins să le reducă la zece. Vestea proastă este că adulterul rămâne”. Gluma spune multe. Interdicția ca o persoană căsătorită să aibă relații sexuale cu oricine altcineva decât soțul/soția sa, poate fi, pentru mulți oameni, cea mai dificilă de respectat dintre cele Zece Porunci.

Motivele nu sunt greu de ghicit. Unul este puterea enormă a dorinței sexuale: poate fi foarte greu de ținut sub control pe durata întregii căsătorii, mai ales când cineva atractiv, din exterior, este disponibil sexual sau romantic. Alt motiv este dorința umană de a iubi și a fi iubit. Pentru oamenii normali, nu există o emoție mai puternică decât iubirea. Dacă cineva se îndrăgostește de altcineva, fiind căsătorit, este nevoie de mari eforturi ca să nu săvârșești adulter cu acea persoană. Și dacă adăugăm împrejurarea nefericită a unei căsnicii fără iubire, adulterul devine și mai dificil de evitat. De aceea gluma cu care am început este amuzantă: ea reflectă adevărul.

De ce este adulterul interzis în una dintre cele Zece Porunci? Pentru că, asemenea celorlalte nouă, este necesară pentru a forma și menține o civilizație superioară. Adulterul amenință chiar elementul de bază al civilizației pe care cele Zece Porunci caută să o creeze. Acel element de bază este familia: un tată și o mamă căsătoriți și copiii lor. Orice amenință familia este interzis în Biblie. Adulterul este un exemplu. A nu cinsti pe tatăl și pe mama ta este altul. Iar interdicția de a introduce orice sexualitate în familie, adică incestul, este un al treilea exemplu.

De ce este familia atât de importantă? Pentru că fără ea, stabilitatea socială este imposibilă. Pentru că fără ea, transmiterea valorilor societății, din generație în generație, este imposibilă. Pentru că angajamentul față de soție și copii îi face pe bărbați mai responsabili și maturi. Pentru că, mai mult decât orice altceva, familia satisface cele mai adânci nevoi emoționale și materiale ale femeilor. Și nimic nu se compară cu familia în a oferi o copilărie sigură și stabilă. Și de ce adulterul amenință familia? Cel mai evident motiv este că sexul cu altcineva decât soțul/soția poate conduce foarte ușor la părăsirea căsătoriei de unul sau ambii soți. Adulterul nu ar trebui să conducă automat la divorț, dar adesea o face.

Mai există un motiv pentru care adulterul poate distruge o familie. Poate duce la o sarcină și apoi la nașterea unui copil. Acel copil, în cele mai multe cazuri, își va începe viața fără o familie, adică fără un tată și o mamă căsătoriți, pe care să îi numească ai lui / ai ei. Și dacă adulterul nu distruge o familie, aproape întotdeauna face foarte mult rău unei căsătorii.

Pe lângă sentimentul de trădare și pierdere a încrederii, pe care îl cauzează, înseamnă și că partenerul adulter trăiește o viață necinstită. Când soțul sau soția are relații sexuale cu altcineva decât partenerul lui/ei, gândurile lor sunt în permanență îndreptate spre acel altcineva și spre cum să își înșele partenerul. Viața de înșelăciune pe care o aventură adulteră o presupune implicit inevitabil deteriorează căsătoria, chiar dacă partenerul trădat nu știe de aventură.

În fine, Porunca de interzicere a adulterului nu vine cu o notă de subsol, care să spună că adulterul este ok dacă ambii soți sunt de acord cu el. Soții care au relații sexuale extra-maritale cu permisiunea soțului sau soției poate că nu rănesc sentimentele partenerului, dar tot rănesc instituția căsătoriei. Iar protejarea familiei, nu protejarea soților de durerea emoțională, este motivul pentru această Poruncă.

Multe căsătorii, din păcate, sunt cu probleme. Și nu ține de noi să judecăm comportamentul altora în această problemă. Nimeni nu știe ce se întâmplă în căsătoria altcuiva, iar dacă am ști, s-ar putea ca adesea să înțelegem de ce unul sau altul au căutat iubirea în afara căsătoriei. Dar nici o civilizație superioară nu poate fi creată sau să dăinuie dacă tolerează adulterul. De aceea este interzis acesta în cele Zece Porunci.

Sunt Dennis Prager.