Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David

Matei 15,22

Vindecarea fiicei unei canaaneence

Plecând de acolo, Isus s-a retras în părţile Tirului şi Sidonului şi iată, o femeie canaaneană a ieşit din ţinuturile acelea şi a strigat: „Îndură-te de mine, Doamne, Fiul lui David. Fiica mea este chinuită cumplit de diavol”. Dar el nu i-a răspuns nici un cuvânt. Apropiindu-se, discipolii lui îl rugau: „Trimite-o pentru că strigă în urma noastră”. El a răspuns: „Nu am fost trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel”. Dar ea a venit, s-a prosternat înaintea lui şi a spus: „Doamne, ajută-mă!” El a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei”. Dar ea i-a spus: „Da, Doamne, dar şi căţeii mănâncă firimiturile care cad de pe masa stăpânilor lor!” Atunci Isus i-a răspuns: „O, femeie, mare este credinţa ta! Să fie cum vrei tu”. Şi, din acel ceas, fiica ei a fost vindecată.

Matei 15,21-28 / Duminica 17 după Rusalii

Fii Cristofor!

Îți place mesajul din această pagină? Dacă da, te invităm să fii Cristofor, adică purtător de Cristos, distribuind mesajul paginii în rețelele sociale pe care le folosești. Ai la dispoziție butoanele din stânga paginii, sau butonul de mai jos, care te va conduce la această postare pe pagina noastră de Facebook!
Scurtă reflecție

Omul zilelor noastre se roagă mai mult din obişnuinţă, sau fiindcă îi vede pe alţii rugându-se, ori apelează la rugăciune cu îndoială, ca la o ultimă încercare. Fiind astfel lipsită de o credinţă tare în bunătatea atotputernică şi în Providenţa Aceluia căruia I se adresează, rugăciunea sa este distrată, anemică şi neputincioasă. Neavând destulă credinţă, omul pierde speranţa, când după cereri repetate nu obţine nimic din ceea ce el cere. Aceasta este o mare greşeală, deoarece el pierde din vedere că Isus, când a zis: “Cereţi şi veţi primi, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide”, nu a precizat că după două, trei zile, sau după un an de rugăciune vom fi ascultaţi şi că a mai spus: “Neîncetat vă rugaţi”; dacă ne amână îndelung, o face, pe de o parte, ca să ne dăm mai bine seama că, după cum viaţa cu tot ce suntem şi avem este un dar gratuit acordat fără vreun merit din partea noastră, tot astfel şi ajutorul pe care îl cerem nu-l merităm, deci trebuie să-l cerşim cu smerenie; pe de altă parte, Dumnezeu vrea ca încrederea şi credinţa noastră să se întărească şi să se adâncească tot mai mult, printr-o smerită şi statornică rugăciune, ca în cazul canaanencei. (pr. Neamțiu)

Alte informații

Citește din timp lecturile de duminică: apostolul și evanghelia. O poți face de exemplu consultând agenda liturgică online.

Agenda liturgică

Tehnice

Realizare grafică: Oana C. Cristofor
Data publicării: 28 ianuarie 2017
ID intern: 00479