Sacramentul Mirului: Forma și materia

Când erați copil, ați visat vreodată ce doreați să deveniți când veți fi mare? Doctor? Astronaut? Părinte care stă acasă cu copiii? Preot? Călugăriță? Lista ar putea continua la nesfârșit. Poate că visul vostru este posibil. Poate că l-ați putea realiza. Poate că cineva v-ar putea ajuta. Dar cum rămâne cu a crește pentru a ajunge sfânt? Iată o sarcină pentru care avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu! El oferă acest ajutor în Sacramentul Mirului.

Aquinas 101
Institutul Tomist
SACRAMENTUL MIRULUI: FORMA ȘI MATERIA

Mirul ne desăvârșește în calitatea de creștini botezați în diferite moduri. Această desăvârșire implică transmiterea darului Duhului Sfânt, continuând harul Rusaliilor. Mirul ne protejează de atacurile împotriva credinței noastre. Și ne susține să predicăm adevărul creștin. Așadar Mirul desăvârșește prin transmitere, protejare și susținere. În acest episod, vom explora ritualul liturgic al Mirului.

Ca în cazul tuturor Sacramentelor, Mirul implică folosirea unui obiect material sau a unui gest – materia sacramentală -, precum și rostirea simultană a unei formule – forma sacramentală. În Biserica Romano-Catolică, pentru Mir, materia sacramentală este o ungere cu crismă de către un Episcop sau preot, pe fruntea candidatului, în timp ce celebrantul își pune de asemenea mâna pe capul candidatului. Pentru forma sacramentală, celebrantul spune: „Primește pecetea darului Duhului Sfânt”. Să examinăm de ce Mirul implică aceste aspecte.

Vom începe cu gestul ungerii. În Vechiul și Noul Testament, existau diverse modalități prin care cineva putea transmite o datorie sacră, cu o putere sacră. Una dintre acestea implica ungerea cu ulei pe cap. În Vechiul Testament, regii israeliți erau unși ca semn că Dumnezeu îi alegea pentru a conduce poporul. Exemplele îi includ pe regii Saul și David. Preoții din Vechiul Testament erau, de asemenea, unși ca parte a consacrării și instalării lor pentru slujire. În fine, există unele texte din Vechiul Testament care leagă ungerea de profeți. Acest context este important pentru creștini, deoarece profețiile Vechiului Testament despre venirea Mântuitorului îl identificau ca fiind Unsul, Alesul. În ebraică, cuvântul pentru uns este mashiach. Cuvântul corespunzător în greacă este christos. Noi, creștinii, afirmăm că Isus este Unsul, Mesia, Cristosul. În Evanghelia după Sf. Matei, cap. 16, când Isus i-a întrebat pe discipolii Săi: „Cine spuneți voi că sunt Eu?”, Simon Petru a răspuns: „Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu”. Mai mult, ungerea lui Cristos trebuie transmisă mai departe. Sf. Ioan le spune creștinilor în prima sa scrisoare: „Voi aveți ungerea de la Cel Sfânt” (2,20).

O altă metodă biblică de acordare a unei misiuni sacre de har era impunerea mâinilor. Cel care dădea harul își punea mâinile în mod ritual asupra destinatarului. Ceva analog se întâmplă în Occident, la ceremoniile de investire de cavaleri, când un rege sau o regină așează o sabie pe umerii destinatarului. Punerea mâinilor este asociată în Noul Testament cu conferirea Duhului Sfânt. În Faptele Apostolilor, cap. 8, mai mulți samariteni sunt convertiți la creștinism prin predicarea lui Filip și primesc Botezul. Versetele 14-17 spun: „Când apostolii din Ierusalim au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru și pe Ioan, care au coborât și s-au rugat pentru ei ca să-l primească pe Duhul Sfânt; căci nu se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci numai au fost botezați în numele Domnului Isus. Atunci și-au pus mâinile peste ei și l-au primit pe Duhul Sfânt.” Așadar, Mirul combină cele două gesturi biblice: al ungerii și al impunerii mâinilor.

De ce se face miruirea pe frunte? În primul rând, pentru că este capul, cu care asociem intelectul, voința și demnitatea persoanei. În al doilea rând, pentru că este o parte a feței, pe care o asociem cu interacțiunea expresivă cu alte persoane. Întrucât Mirul este despre maturitatea spirituală și apărarea și proclamarea lui Cristos, capul este partea potrivită a corpului de uns, în comparație cu ceva precum brațul sau piciorul. Așa cum se spune, Mirul ne pune fața în lumină și ne ajută „să facem față”. Gândindu-ne mai mult la ungere, de ce ar trebui să folosim ulei? Într-adevăr, Mirul folosește un ulei numit sfânta crismă, care este un ulei pe bază de plante, căruia i s-a adăugat un material aromatic. Combinația tipică este ulei de măsline și arome. Fiind lichidă, crisma curge, ceea ce poate sugera mișcarea Duhului Sfânt. În plus, pe pielea noastră, crisma este „lipicioasă” și pătrunde în piele, semnificând cum Duhul Sfânt pătrunde în sufletele noastre și ne transformă. Uleiul dă strălucire pielii noastre, indicând modul în care Mirul ne ajută să facem învățătura creștină atractivă pentru alții. Iar mirosul parfumat al crismei sporește această atractivitate. Așa cum Sf. Paul le-a spus corintenilor, noi suntem mireasma lui Cristos pentru Dumnezeu.

Celebrantul obișnuit al Mirului este Episcopul. El este un succesor al apostolilor, care au fost aleși de Cristos și pecetluiți spiritual de Duhul Sfânt la Rusalii. Episcopul este cel mai înalt lider al Bisericii locale, semnificând și realizând unitatea Bisericii. Prin urmare, Episcopul poate conferi prin Mir maturitatea spirituală și abilități de conducere. Doar un Episcop poate consacra crisma. Dar dacă un Episcop nu este disponibil pentru Mir, Episcopul responsabil sau Papa poate delega un preot să miruiască.

Un naș la Mir este un participant opțional, dar tradițional, la ceremonii. Nașul dă un model de viață creștină matură. În timpul ritualului, nașul își pune mâna dreaptă pe umărul candidatului. Acest lucru semnifică faptul că destinatarul are nevoie de ajutorul Bisericii și că Biserica stă laolaltă ca o echipă în această luptă pentru Cristos.

Nu în ultimul rând, remarcăm forma sacramentală. Cuvintele folosite de Episcop sau preot: „Primește pecetea darului Duhului Sfânt”. Candidatul la Mir a primit deja Duhul Sfânt la Botez. La Mir, acea participare personală în Duhul Sfânt este aprofundată și concretizată. Pecetluirea este ca un scut protector, similar cu „sigilarea” (impermeabilizarea) unui drum pentru a-l proteja împotriva intemperiilor. Rețineți că cuvântul „dar” este la singular. Cele șapte daruri ale Duhul Sfânt sunt date la Botez și întărite de Mir. Dar darul Mirului este o legătură întărită cu Duhul Sfânt Însuși, pentru că Mirul ne pecetluiește drept creștini maturi, vii în Duhul Sfânt al lui Cristos.

Pentru lecturi, podcasturi și multe materiale video ca acesta, vizitați Aquinas101.com. Acolo nu uitați să vă înscrieți la unul dintre cursurile noastre video gratuite despre Aquino. Și nu uitați să vă abonați, să dați like și să distribuiți prietenilor, căci contează ceea ce credeți!