Credința - act personal, dar nu izolat

Catehismul Bisericii Catolice

Credinţa este un act personal: răspunsul liber al omului la iniţiativa lui Dumnezeu care se revelează. Dar credinţa nu este un act izolat. Nimeni nu poate să creadă singur, după cum nimeni nu poate să trăiască singur. Nimeni nu şi-a dăruit singur credinţa, după cum nimeni nu şi-a dăruit singur viaţa. Credinciosul a primit credinţa de la alţii şi trebuie să o transmită altora. Iubirea noastră faţă de Isus şi faţă de oameni ne împinge să vorbim şi altora despre credinţa noastră. Fiecare credincios este, astfel, ca o verigă în marele lanţ al celor credincioşi. Eu nu pot crede fără a fi susţinut de credinţa celorlalţi şi, prin credinţa mea, contribui la susţinerea credinţei celorlalţi.

Catehismul Bisericii Catolice, nr. 166

Etichete: *

Fii Cristofor!

Îți place mesajul din această pagină? Dacă da, te invităm să fii Cristofor, adică purtător de Cristos, distribuind mesajul paginii în rețelele sociale pe care le folosești. Ai la dispoziție butoanele din stânga paginii, sau butonul de mai jos, care te va conduce la această postare pe pagina noastră de Facebook!
Share!
Alte informații

Fragmentul este din Catehismul Bisericii Catolice, din partea I (Mărturisirea de credință), secțiunea I (Cred-Credem), capitolul III (Răspunsul omului dat lui Dumnezeu).

Citește online
Tehnice

Realizare grafică: Radu C. Cristofor
Data publicării: 22 februarie 2017
ID intern: 00499