Cum să găsim timp pentru rugăciune în Postul Mare

pr. Peter Mitchell (trad. Cristofori)

Pe durata Postului Mare, Biserica ne invită să facem din rugăciune o prioritate mai mare. Acest lucru nu este ușor de făcut în contextul vieții noastre ocupate. Iată câteva sfaturi pentru a maximiza timpul de rugăciune și a reduce stresul, pentru a putea astfel trăi cu adevărat această perioadă sfântă, sau orice altă perioadă, în legătură strânsă cu Isus.

Priviți rugăciunea ca pe o oază

Primul și cel mai important lucru de care avem nevoie este adevărata dorință de rugăciune. Dacă vedem rugăciunea ca pe încă un element pe care trebuie să îl introducem în orarul nostru încărcat, nu ne furnizăm o motivație suficient de mare pentru rugăciune! În schimb, să considerăm timpul de rugăciune ca pe un dar pe care ni-l oferim – o oază de relaxare și vindecare în mijlocul vieții noastre agitate, un moment de pauză de la multele cereri de la serviciu, familie, telefoane, email-uri. Cultura noastră ne spune să venerăm succesul, care în schimb ne face ocupați, de cele mai multe ori cu prețul de a nu mai respecta cerințele sacre pentru odihnă pe care Dumnezeu le-a pus în toată creația.

A ne face timp pentru rugăciune este o modalitate puternică de a respecta a treia poruncă, iar când respectăm poruncile, binecuvântarea și pacea lui Dumnezeu se revarsă mai abundent în viețile noastre. A face din timpul de a-l asculta pe Dumnezeu o prioritate zilnică, în special prin meditații asupra Cuvântului, ne va pune în legătură cu sursa de har care este Spiritul Sfânt și va face viețile noastre mai rodnice. Rugăciunea ne ajută să ne amintim cine suntem (copiii lui Dumnezeu), să fim plini de uimire față de ceea ce a făcut Dumnezeu pentru poporul Lui (istoria mântuirii) și astfel primim o reînnoită încredere că El va continua să ne binecuvânteze și să ne protejeze în momentul prezent al zilei de astăzi, în timp ce ascultăm Cuvântul Lui.

Stabiliți-vă o rutină

Orice virtute cere repetiție pentru a fi dobândită. Acest lucru se aplică și în cazul rugăciunii. Un simplu program de rugăciune zilnică este probabil cel mai important lucru pe care îl putem stabili și care să ne ajute să îmbrățișăm disciplina de a ne ruga. Părinții Bisericii primare recunosc rugăciunea de dimineață și cea de seară ca fiind două elemente de bază ale unei zile; un timp pentru a oferi la început ziua lui Dumnezeu, alături de un moment de mulțumire și de cerere de iertare în timp ce sfârșitul zilei se apropie.

Este posibil să simțiți că nu aveți timp dimineața, dar chiar și cinci minute de ascultare în tăcere a Cuvântului în liniștea dimineții poate face o diferență în modul în care abordăm acea zi. În propria mea experiență, felul în care mă rog dimineața este mereu influențat de felul în care m-am rugat și odihnit în noaptea de dinainte. Este înțeleaptă tradiția iudaică de a considera că ziua începe la apus. Iată o întrebare bună pe care să ne-o punem: „Există vreo cale prin care să pot să încetinesc ritmul ceva mai devreme seara – să închid televizorul, calculatorul sau telefonul, și să îmi acord câtva timp de tăcere pentru a mă ruga la sfârșitul zilei?”

Dacă îi încredințez lui Dumnezeu stresul și neliniștea mea, atunci mă pot odihni cu adevărat în prezența lui Dumnezeu. Această intrare în liniștea lui Dumnezeu seara mă va pregăti în schimb pentru a fi gata să petrec puțin timp și dimineața, chiar la începutul zilei, ascultând Cuvântul lui Dumnezeu. Multor oameni le-ar prinde bine dacă ar merge la culcare cu o oră mai devreme și s-ar trezi cu 15 minute mai repede pentru un timp de rugăciune de dimineață – câștigul rezultat ar fi mai mult somn (mereu un lucru bun!) și mai multă rugăciune liniștită!

Găsiți mici pauze pentru a vă ruga de-a lungul zilei

Acestea pot fi foarte simple, dar puternice! Una dintre preferatele mele constă în a închide pur și simplu radioul din mașina mea și a petrece câteva minute în conversație cu Isus: „Isuse, te rog binecuvântează-mi ziua, trimite-l pe Spiritul Tău Sfânt, ajută-mă să fac ceea ce am de făcut, ai milă de mine și de întreaga lume…” Un alt lucru care îmi place este oprirea timp de câteva minute pentru a vizita Preasfântul Sacrament – o puteți face în parohia dumneavoastră. Acest lucru poate fi o reîncărcare grozavă în mijlocul unei zile stresante.

Chiar mai simplu, găsiți mici momente de „Sabat” în timpul datoriilor voastre zilnice – faceți o scurtă plimbare, priviți pe geam și rugați-vă sau concentrați-vă inima pe o icoană pe care ați așezat-o strategic în locul în care vă aflați cel mai des în nevoia de har. Eu țin o imagine a Milostivirii Divine pe bordul mașinii și de multe ori îmi aduce aminte de un lucru esențial: „Nu ești singur și ai nevoie de rugăciune!” Cel mai important: nu vă descurajați! Probabil vă descurcați mult mai bine la partea de rugăciune decât credeți, iar cu puțină hotărâre și har de la Dumnezeu, puteți avea momente de rugăciune liniștită când acestea se ivesc de-a lungul zilei. Post binecuvântat!

Etichete: