De ce se întâmplă lucruri rele?

Salut! Sunt pr. Mike Schmitz și suntem la Ascension Presents. Cu câțiva ani în urmă, un prieten de-al meu avea un alt prieten care… A fost un caz tragic: el avea grijă de nou-născutul lui și îl schimba pe o masă înaltă. S-a întors doar pentru a lua un scutec și cât s-a întors, copilul s-a rostogolit de pe masă și a murit. Îngrozitor! Vreau să mă opresc și să spun: știu că unii ați trecut prin situații similare sau poate chiar mai rele. Ceea ce mulți oameni i-au spus acestui tip și ceea ce mulți oameni probabil v-au spus și vouă, încercând să mângâie, să ofere un fel de consolare, a fost: „E parte din planul lui Dumnezeu, din motive pe care nu le înțelegem, dar face parte din planul divin”.

Problema e că trebuie să înțelegem aceasta: ca și creștini catolici, noi… Nu este adevărat, pur și simplu nu este! Așa ceva nu face parte din planul divin și trebuie să încetăm să spunem aceasta. Iată de ce: pentru că uneori ne place să ne gândim: „Dumnezeu e în control, El controlează totul”. Și da și nu. Aș spune că Dumnezeu e implicat adânc în toate, dar Dumnezeu nu controlează totul. A făcut aceasta intenționat. Dumnezeu e atotputernic, absolut. E omnipotent – acesta e cuvântul, da? Deci Dumnezeu e atotputernic și ar putea controla orice mic detaliu, dar iată nebunia: ca și creștini catolici, în viziunea noastră iudeo-creștină despre… Revelația ne dezvăluie că Dumnezeu e independent de toată creația. El e izvorul tuturor creaturilor.

În momentul în care Dumnezeu a creat orice în afara Lui, a renunțat voluntar la un anumit grad de putere. Ce vreau să spun e: când Dumnezeu a creat ceva ca fizica și termodinamica și lucruri precum cercurile și pătratele, a renunțat la puterea Sa asupra la a fi posibilă existența unui pătrat circular sau la a fi posibil ca legile fizicii să nu funcționeze. Când a creat ceva în afara Lui, a renunțat în parte la puterea Sa. Când a creat ființe umane libere sau ființe angelice libere, a renunțat la un anumit grad din puterea Sa, pentru că El nu vă controlează, nu controlează îngerii, decât dacă ne supunem voința voinței Sale. Știm aceasta, nu? Știm ce e păcatul – când îi spun lui Dumnezeu: „Știu ce vrei, dar voi face oricum ce vreau eu”. Și ne gândim, în special în context de război, violență, suferință: „Nu, de fapt, Doamne, ar fi chiar minunat dacă ai putea să iei din libertatea umană și să îmi dai înapoi copilul, pe mama și pe tata. De fapt, Doamne, preia controlul și să se facă voia Ta.” Dar Dumnezeu vrea ca noi să ne păstrăm libertatea și ca această lume să funcționeze mai departe după anumite legi.

Știm că nu El a făcut moartea, de fapt Cartea Înțelepciunii (1,13) din Vechiul Testament spune: „Dumnezeu nu a făcut moartea și nu se bucură de pieirea celor vii”. Când cineva moare, nu e voia lui Dumnezeu. Nu face parte din planul Lui. Nu înseamnă că Dumnezeu e distant, că nu îi pasă, că nu se implică. Dumnezeu e implicat profund în fiecare moment din viața noastră. Într-adevăr, ce a spus Isus? Că nu există o vrabie ce să cadă din cer pe care El să nu o cunoască și, se pare, de care să nu îi pese.

Dumnezeu e deci implicat profund în fiecare element al vieții noastre, dar nu înseamnă că tot ce se întâmplă face deci parte din planul Său. Putem spune: totul e din voia lui Dumnezeu, da, așa spunem, dar trebuie să facem o distincție foarte importantă. Există ceva numit voința perfectă a lui Dumnezeu. Sunt lucrurile pe care le vrea direct, care vrea direct să se întâmple. Trebuie să înțelegem că natura lui Dumnezeu, însăși esența Lui e bunătate, viață, iubire, rațiune, înțelepciune… toate aceste lucruri bune și de fiecare dată când este viață și iubire, bucurie, înțelepciune și adevăr, toate aceste lucruri, frumusețe, sunt mereu toate parte din voința Sa directă. Când se întâmplă lucruri rele, ele nu sunt parte din voința Sa perfectă, fac parte din ceea ce numim voința permisivă a lui Dumnezeu: El permite să se întâmple.

Deci când cineva spune despre copilul ce a căzut de pe masă și a murit „E parte din planul Lui” – nu! Fals! Acesta nu este planul A. Dumnezeu a permis să se întâmple, e voința Lui permisivă, dar El nu a vrut să se întâmple aceasta. A permis să se întâmple, dar nu a vrut să se întâmple. Dar pentru că a creat o lume în care El nu e un tiran, în care nu controlează orice lucru mic, pentru că a creat o lume ca aceasta, aceste lucruri se întâmplă. Dar vă gândiți… să revenim: „Doamne, de ce nu ne-o iei? Ia-ne o parte din libertate. Oprește legile fizicii, oprește legile termodinamicii, oprește lucrurile din aer care ne pot otrăvi și ucide. Fă ceva în sensul acesta!”

Sunt două motive pentru care El nu ne încalcă voința liberă – cel puțin două: un motiv e că, se pare, Dumnezeu consideră păstrarea libertății noastre ca fiind un bine mai mare decât chiar suspendarea temporară a libertății umane, pentru securitatea și siguranța omului. Nu înțeleg aceasta, dar dacă Dumnezeu e bun, atunci voi avea încredere. Al doilea motiv e că Dumnezeu știe că și din cel mai mare rău, El poate scoate un bine mai mare. Știm că e adevărat: Dumnezeu nu a vrut ca Isus să moară. Nu face parte din voința Sa perfectă, ci din voința Sa permisivă. A permis ca aceasta să se întâmple și Isus a permis să i se întâmple, s-a oferit pe Sine. Dar aceasta nu face parte din voința perfectă a lui Dumnezeu. A permis să se întâmple, știind că poate scoate un bine mai mare.

Gândiți-vă la cel mai rău lucru din istoria umană: Dumnezeu a devenit om, a devenit vulnerabil și noi l-am ucis. Aceasta a dus la cel mai bun lucru ce s-a întâmplat vreodată în istorie. Pentru că, chiar dacă l-am ucis pe Dumnezeu, Dumnezeu ne-a mântuit. Deci Dumnezeu permite ca aceste lucruri să se întâmple nu pentru că vrea ca ele să se întâmple ci pentru că știe că a) libertatea e un bine mai mare; b) că El poate înfăptui o răscumpărare mai mare chiar și prin cele mai rele lucruri ce se întâmplă. Căci unul dintre lucrurile… iată un cuvânt de speranță, căci sună așa: „Vai, Dumnezeu va lăsa să se întâmple orice”. Nu, nu. Nu tocmai. Dumnezeu nu vrea răul. Și chiar și când răul se întâmplă, el nu împiedică planul lui Dumnezeu.

Când cineva moare, nu e neapărat parte din planul divin, dar nici nu împiedică planul divin. Când cineva e atacat, brutalizat, violat, nu e parte din planul divin, dar tot nu împiedică planul divin. Dumnezeu știe că poate lua ceva stricat și să îl facă din nou întreg. Îți poate lua inima ta, viața ta distrusă și o poate readuce la viață. Dumnezeu poate lua chiar și lucruri moarte și să le aducă la viață. Rezistă! El poate scoate un bine mai mare. Nu renunța! Dumnezeu nu numai că poate, ci și vrea, voința Lui perfectă e să scoată un bine mai mare, chiar și din situații pe care nu le înțelegem, chiar și din moarte, chiar și din accidente, chiar și din boli, iar aceasta trebuie să ne dea speranță.

Din partea Ascension Presents, sunt pr. Mike. Dumnezeu să vă binecuvânteze!