De la Tatăl nostru la fiul risipitor

Sf. Grigore de Nyssa

„Tatăl nostru, care ești în ceruri”

Aceste cuvinte ne amintesc de țara din care am fost izgoniți și de bunătatea pe care am pierdut-o. În pilda tânărului care a plecat de la casa părintească și a ajuns să îngrijească de porci, acesta a zis: „Tată, am greșit la cer și înaintea ta”. Nu ar mai fi adăugat în spovada sa păcatul față de cer dacă nu ar fi crezut că țara lui este cerul, față de care a greșit, părăsindu-l. De aceea pocăința aceasta este mai bine primită de către tatăl său, așa încât acesta aleargă la el și îl îmbrățișează, îl sărută, îl înfășoară cu veșmântul cel dintâi, nu altul, ci pe care l-a pierdut datorită neascultării, gustând din cele ce i-au fost interzise și văzându-se gol pe sine.

Inelul pe deget înseamnă redobândirea chipului lui Dumnezeu. Sunt îngrijite chiar și picioarele prin încălțările ce i s-au dat, pentru a se apăra de mușcătura șarpelui, atunci când acesta se va apropia de el. Precum în pildă se arată tânărului iubirea de oameni a tatălui, iar întoarcerea la casa părintească devine motiv de împăcare, așa și aici, cred că Domnul, învățându-te pe tine să îl numești pe Tatăl tău că este ceresc, îți amintește de țara cea iubită, încât, întărindu-ți înăuntrul tău dorința celor bune, să te așeze pe drumul care să te readucă în țară. Iar drumul care te urcă de la firea omenească la cer nu este altul decât fuga și îndepărtarea de răutățile cele pământești.

Iar modul de a ne feri de răutăți nu cred că este altul în afară de asemănarea cu Dumnezeu. Iar asemănarea cu Dumnezeu este aceea când cineva ajunge să fie drept și cuvios și bun și alte lucruri ca acestea. Dacă cineva reușește pe cât se poate să cultive aceste virtuți înăuntrul său, atunci în chip firesc, fără efort, se va muta de la viața pământească la bucuria cerească. Fiindcă această distanță dintre dumnezeire și umanitate nu este una mare, așa încât să avem nevoie de vreun șiretlic sau de vreun plan complicat pentru a ne propulsa trupul nostru făcut și lut și greoi înspre viața spirituală. Virtutea este separată de rău prin rațiune și depinde de voința omului, dorința sa înclinând spre ceea ce iubește.

Sf. Grigore de Nyssa

Fii Cristofor!

Îți place mesajul din această pagină? Dacă da, te invităm să fii Cristofor, adică purtător de Cristos, distribuind mesajul paginii în rețelele sociale pe care le folosești. Ai la dispoziție butoanele din stânga paginii, sau butonul de mai jos, care te va conduce la această postare pe pagina noastră de Facebook!
Share!
Alte informații

Cunoști viața Sfântului Grigore de Nyssa?

Citește despre viața lui
Tehnice

Realizare grafică: Radu C. Cristofor
Data publicării: 13 octombrie 2016
Index intern: 00333