De unde vin cei trei magi?

CEI TREI MAGI
dr. Brant Pitre

O întrebare pe care mi-o pun frecvent studenții, când parcurgem împreună Evangheliile, este: Cine sunt magii de la Răsărit menționați la începutul Evangheliei lui Matei? Și ce legătură au cu tradiția celor trei regi de care auzim adesea în timpul Adventului și al Crăciunului? Iată doar câteva idei pe această temă.

Mai întâi de toate, în Evanghelia lui Matei magii sunt descriși în cap. 2, v. 1, când se spune astfel: „După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii, în zilele regelui Irod, iată că niște magi din Răsărit au ajuns la Ierusalim și întrebau: ‘Unde este regele nou-născut al iudeilor?'” Cuvântul grec de acolo pentru magi este „magos”, de unde avem cuvântul „magician”. Literalmente înseamnă înțelept, aceasta e o traducere foarte bună. Întrebarea e însă cine sunt ei și ce înseamnă că au venit din Răsărit? Unde e Răsăritul și cine sunt acești oameni? De-a lungul istoriei creștinismului au fost avansate 3 interpretări. E una dintre temele legat de care există o diversitate de opinii.

Unii scriitori creștini din vechime, precum Clement din Alexandria, Ioan Gură de Aur, Leon cel Mare și Chiril al Ierusalimului, spuneau că magii erau din Persia. Aceasta e o interpretare. Persia era foarte cunoscută în antichitate pentru înțelepciunea și învățătura și cunoștințele ei.

O a doua interpretare e că magii din Răsărit sunt de fapt babilonieni, că sunt din Babilon, căci Babilonul e la est de Țara Sfântă. Iar unii precum Ieronim și Augustin și lucrarea „Glossa Ordinaria”, un fel de studiu biblic medieval din tradiția catolică, au adoptat ideea că magii erau din Babilon.

A treia opțiune de interpretare, care cred că e cea mai probabilă, e că atunci când Matei menționează magii din Răsărit, el vorbește de fapt despre oameni din Arabia, că Răsăritul înseamnă Arabia. Această poziție e și ea veche. Iustin Martirul, Tertulian în sec. III, Ciprian de Cartagina și Epifanie în sec. IV, mai mulți Părinți ai Bisericii susțineau că magii din Răsărit erau din Arabia.

Iată câteva motive să credem că ar putea fi cea mai bună interpretare. În primul rând, de fiecare dată când Matei relatează copilăria lui Isus, el pare să se refere la o profeție din Vechiul Testament, din Cartea lui Isaia, cap. 60, v. 6. Dacă ne întoarcem la Isaia 60,6 citim aceste cuvinte… E descris noul Ierusalim, epoca mântuirii, și se spune: „Vei fi învăluită de o mulțime de cămile, de cămile tinere din Madian și din Efa; toți din Șeba vor veni și vor aduce aur și tămâie și vor aduce laude Domnului.” Vă amintiți poate că în Evanghelia lui Matei se spune că magii au adus daruri de aur, tămâie și smirnă. Mulți comentatori au sugerat că Matei se referă intenționat la Cartea lui Isaia, cap. 60, și la această profeție a regilor ne-israeliți care aduc aur și tămâie la Ierusalim. Dacă e așa, e foarte important pentru că Șeba, de unde dă de înțeles Matei că vin, din Șeba, făcea parte din zona Madian și Efa și consta din arabi descendenți ai soției lui Abraham, Chetura, din Cartea Genezei. Cu alte cuvinte, legătura dintre Isaia 60 și Matei 1 indică spre Șeba, spre teritoriul Arabiei, și spre darurile de aur și tămâie provenind din acel teritoriu.

Un al doilea element e de fapt din Psalmul 72. Psalmul 72 îl descrie pe regele Solomon și descrie oarecum un viitor rege, un fel de Solomon mesianic, un nou Solomon, și pomenește și regi ai neamurilor care se închină regelui israelit. Acești regi ai neamurilor îi aduc aur de unde? Din Șeba. Ascultați, în acest Psalm se spune aceasta despre rege: „Va trăi și i se va da din aurul din Șeba”. Iată deci o altă legătură cu Șeba: acest aur din Răsărit, din Arabia, ce îi e dat ca dar. Dar e interesant în lumina Evangheliei lui Matei: nu numai că primește aur din Șeba, ci regii din Șeba sunt prezentați ca închinându-se înaintea lui, așa cum magii s-au închinat în fața lui Isus în Evanghelia lui Matei. Astfel, în Psalmul 72,10 se spune: „Regii din Șeba vor aduce tribut. Toți regii se vor prosterna înaintea lui, toate popoarele îl vor sluji”.

Alți specialiști au sugerat deci că Matei face referire nu numai la Isaia 60, ci și la Psalmul 72 și la descrierea aurului din Șeba, Arabia, fiind adus viitorului rege, noului Solomon – Mesia cu alte cuvinte. Acest lucru e interesant din două motive. Mai întâi, dacă e corect, atunci Matei asociază clar magii din Răsărit cu teritoriul Șeba, cu Arabia, iar aurul adus la Isus e un fel de împlinire a acelei profeții. Dar e interesant și pentru că tocmai acest Psalm, Psalmul 72, a dus la tradiția celor trei regi. Căci Matei nu spune niciodată că magii sunt regi. Sunt numiți doar „magos”, magi din Răsărit. Tocmai fuziunea relatării lui Matei cu Psalmul vetero-testamentar despre acești regi care aduc aur din Șeba duce la tradiția că acești magi nu erau doar consilieri, sfătuitori ai regilor, ci erau de fapt ei înșiși regi.

Apoi tradiția că au fost trei regi vine din cele trei daruri: aur, tămâie și smirnă. E o deducere din text, ce s-a dezvoltat în timp, în secolele tradiției ulterioare. E un exemplu interesant cum în Evanghelia lui Matei, dacă privim cu atenție la Matei, anumite elemente ale tradiției pe care o știm: regalitatea, identitatea acestor bărbați ca regi, că sunt 3 la număr, acestea nu sunt de fapt în text. Ce e în text e sugestia că acești magi din Răsărit nu au venit din Persia sau Babilon, cum se crede de obicei, ci cea mai probabilă explicație e că Matei descrie magii ca venind din teritoriul Arabiei, ceea ce ar împlini profețiile despre Mesia ca fiind un nou Solomon, sau mai corect mai mare decât Solomon.

Căci, desigur, în Evanghelia lui Matei, cap. 12, v. 42, Isus însuși spune că Regina din Șeba a venit de la Răsărit pentru a auzi înțelepciunea lui Solomon, dar iată că Unul mai mare decât Solomon e aici. Acesta e Isus în Evanghelia lui Matei. El nu e doar regele lui Israel, nu e doar Mesia: e Unul mai mare decât Solomon. Astfel, acești magi din Răsărit vin și împlinesc Psalmul despre Solomon, aducându-i daruri de aur, tămâie și smirnă.