Despre Botez

Sophia Sketchpad

Un frumos clip catehetic din proiectul Sophia SketchPad, despre Căsătorie. Poate fi punctul de plecare pentru o discuţie interesantă – de la adolescenţi la adulţi – despre Botez, abordând diverse aspecte, de la modul în care Dumnezeu s-a folosit de apă în istoria mântuirii la efectele nevăzute ale acestui Sacrament.

Subtitrarea, realizată de Teodora și Matei C. poate fi descărcat de aici. Dacă nu apare în clip, activați-o.

Durată: 6 min 39 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube
[etichete]

Subtitrarea în limba română

Pentru a înțelege Botezul trebuie să vedem cum Dumnezeu a folosit apa în istoria mântuirii. Citim despre cât de păcătoasă devenise lumea în timpul lui Noe. Lumea avea nevoie să fie curățită. Așa că Dumnezeu a trimis un potop care a înlăturat toată răutatea și a făcut lumea nouă. Dumnezeu a folosit din nou apa ca să aducă moarte și renaștere în Cartea Exodului. L-a trimis pe Moise ca să-i scoată pe israeliți din Egipt. Când au ajuns la Marea Roșie, Dumnezeu a despărțit apele ca israeliții să poată trece din sclavie la viața nouă din Țara Promisă. Odată ajunși pe partea cealaltă, a dat drumul apelor pentru a-i îneca pe egiptenii ce îi voiau întorși ca sclavi. În ambele cazuri, Dumnezeu a folosit apa pentru a provoca moartea celor răi, dar și pentru a da viață celor buni, conducând la un nou început al bunătății. Dumnezeu folosește apa pentru a pune capăt răului și pentru a aduce viață. Când suntem botezați, trecem prin apă, ca israeliții. Fosta noastră viață de păcat e îndepărtată, ca în timpul lui Noe.

Dar cum ajungem de la apa din Vechiul Testament la apa Botezului? Să mergem puțin mai în profunzime. Dumnezeu te-a creat cu trup și suflet. Chiar și după ce mori pe pământ, sufletul tău trăiește veșnic în rai sau iad. Ai nevoie de viața lui Dumnezeu, numită har, în sufletul tău, pentru a ajunge în rai. Dar când te naști, nu ai harul lui Dumnezeu în sufletul tău. De ce? Pentru că Adam și Eva au ales să nu asculte de Dumnezeu. Dumnezeu i-a creat pe Adam și Eva cu har în sufletele lor pentru a fi uniți cu El. Ca noi toți, Adam și Eva au avut de ales: să răspundă dragostei lui Dumnezeu, sau să o respingă. Când au ales să asculte de Satana, au rupt unitatea dintre cer și pământ. Dumnezeu nu a încetat să îi iubească, dar ei au pierdut harul ce îi permitea omului să trăiască veșnic cu Dumnezeu.

Deci de ce acest păcat originar, comis la începutul istoriei omului, ne mai afectează și astăzi? Pentru că păcatul lui Adam și Eva a rănit natura umană, făcându-ne slabi și înclinați spre păcat. De aceea ne certăm și suntem egoiști, de aceea există boală și moarte. Suntem toți descendenți ai lui Adam și Eva, așa că moștenim păcatul lor strămoșesc și relația distrusă cu Dumnezeu. Chiar dacă păcatul lui Adam și Eva nu este din vina ta, el a lăsat un gol întunecat în sufletul tău, unde era înainte harul. Dacă am fost așadar născuți în păcat și păcatul înseamnă separare de Dumnezeu, cum ar avea cineva vreo șansă de a ajunge în rai? Există o singură cale: Dumnezeu a devenit om și a suferit de bunăvoie pedeapsa păcatului, care este separarea veșnică de Dumnezeu. A înviat, învingând moartea, ca noi să nu fim condamnați la iad. Toți moștenim lucruri de la părinții noștri. Înainte de moartea și Învierea lui Isus, eram copiii lui Adam și destinați iadului. Am moștenit păcatul strămoșesc al lui Adam, dar după moartea și Învierea lui Isus, pedeapsa pentru păcatul strămoșesc a fost plătită.

Botezul conferă sufletului tău ceea ce Isus a înfăptuit pentru tine. Acum suntem copiii lui Dumnezeu iar moștenirea noastră este raiul. Isus i-a spus aceasta direct Sf. Petru: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu Mine.” Spiritul Sfânt care acționează în apa Botezului te curăță de păcatul strămoșesc și îți rescrie destinul către rai. La fel cum Isus a murit și a înviat din morți, tu treci printr-o moarte spirituală în apele baptismale și ieși din acea apă salvatoare renăscut ca fiu sau fiică a Tatălui. Sf. Paul explică: „Ați fost înmormântați cu El în Botez, în care ați și înviat cu El” (cf. Rom 6,4).

Botezul este atât de important încât Isus le-a poruncit apostolilor să boteze oamenii „în numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfânt”. De mai bine de 2000 de ani, creștinii administrează acest Sacrament. Ca în Vechiul Testament, când copiii erau circumciși ca semn al legământului lui Dumnezeu cu Israel, astăzi copiii sunt botezați pentru a-i face membri ai Bisericii: Trupul lui Cristos. Părinții promit să își crească copilul ca pe un creștin, învățându-l să trăiască în ascultarea poruncilor lui Dumnezeu. Aleg niște nași care să îi ajute să facă aceasta. Apoi preotul toarnă apă de trei ori deasupra copilului în timp ce spune cuvintele pe care Isus le-a poruncit apostolilor să le folosească, invocând numele celor trei Persoane ale Preasfintei Treimi. Haina albă a copilului simbolizează puritate și viață nouă, iar lumânarea este un semn al luminii lui Cristos care strălucește invizibil în sufletul copilului.

Aceasta e ceea ce vedem când cineva e botezat. Să aruncăm o privire la ceea ce nu vedem. Relatarea evanghelică a Botezului lui Isus ne dă o idee. Când a fost botezat, Spiritul Sfânt a coborât asupra Lui și glasul lui Dumnezeu Tatăl a spus: „Tu ești Fiul Meu cel iubit, în Tine mi-am găsit bucuria” (Mc 1,11). Este exact ceea ce i se întâmplă fiecărui suflet botezat. Spiritul Sfânt coboară asupra ta și Tatăl te numește copilul Său iubit. Prin Sacramentul Botezului suntem adoptați în viața Preasfintei Treimi. Ceea ce Isus are prin natură, noi avem prin adopție. După Botez, Dumnezeu Tatăl ne numește fiu preaiubit sau fiică preaiubită, pentru că acum participăm la filiația lui Isus cu Tatăl. Botezul ne pune pe drumul spre a deveni ca Dumnezeu, prin conformarea după Isus. Sufletul tău nu mai este întunecat și gol: Spiritul Sfânt locuiește acum în tine. Raiul îți este deschis. Dragostea a fost pusă în inima ta și poți începe procesul de creștere în bunătate și sfințenie. Acum că putem ajunge în rai, sarcina ta e să ajungi acolo.

Botezul șterge păcatele din sufletul tău, dar nu șterge păcatul din lume. Tot trăim într-o lume care e stricată, iar natura noastră e tot slabă și rănită. Nu trăiești în grădina Edenului, dar ai aceleași alegeri de făcut ca Adam și Eva. Poți să îți risipești moștenirea sau poți alege să accepți darul harului Dumnezeu. Tot vei face alegeri greșite din când în când. Dar deoarece Dumnezeu te-a adoptat ca fiu al Său, te poți întoarce mereu la El prin Spovadă, unde păcatele îți pot fi iertate și sufletul tău este din nou orientat spre rai. Botezul face posibilă ajungerea în rai, dar nu o garantează. De aceea, chiar și după ce ești botezat este important să petreci timp cu Dumnezeu în rugăciune și să asculți ceea ce îți insuflă Spiritul Sfânt, care este acum în tine. De asemenea trebuie să primești și celelalte Sacramente: să fii miruit, să participi la Liturghie în fiecare Duminică și să mergi la Spovadă regulat. Și caută să duci o viață virtuoasă, practicând faptele milei sufletești și trupești, arătând iubire semenilor și iubindu-l pe Dumnezeu mai presus de orice. Trupul tău va muri într-o zi, dar sufletul va continua să trăiască. Dumnezeu dorește să fii cu El în rai pe veci, de aceea îți oferă darul Botezului și toate Sacramentele, ca să ai harul pentru a deveni ceea ce El te cheamă să fii: sfânt.