Doamne, primește-mă așa cum sunt

Un predicator britanic, pr. MacNabb, vorbind în Hyde Park, a vorbit despre Biserică. La terminare, cineva a cerut să îi vorbească și i-a spus: „Cuvintele dumneavoastră sunt frumoase. Dar eu cunosc niște preoți catolici care nu au stat cu săracii și au devenit bogați. Cunosc, de asemenea, soți catolici care și-au trădat soțiile. Nu îmi place această Biserică formată din păcătoși.” Preotul i-a spus: „Este ceva adevăr în ceea ce spuneți. Dar pot să formulez o obiecție?” „Să o auzim.” A spus: „Scuzați-mă, dar greșesc sau gulerul cămășii vă este cam unsuros?” I s-a răspuns: „Da, așa este, recunosc.” „Dar este unsuros pentru că nu ați folosit săpunul sau pentru că ați folosit săpunul, dar nu a folosit la nimic?” „Nu”, a fost răspunsul, „nu am folosit săpunul.”

Înțelegeți? Și Biserica Catolică are un săpun extraordinar: Evanghelia, Sacramentele, rugăciunea. Evanghelia citită și trăită; Sacramentele celebrate în mod corect; rugăciunea bine folosită, ar fi un săpun minunat, capabil să ne facă pe toți sfinți. Nu suntem toți sfinți, pentru că nu am folosit suficient acest săpun. Să încercăm să răspundem speranțelor Papilor care au organizat și pus în practică Conciliul: Papa Ioan, Papa Paul. Să încercăm să îmbunătățim Biserica, devenind noi înșine mai buni. Fiecare dintre noi și întreaga Biserică ar putea recita rugăciunea pe care obișnuiesc să o recit: „Doamne, primește-mă așa cum sunt, cu defectele mele, cu lipsurile mele, dar fă-mă să devin așa cum dorești Tu să fiu.”

Papa Ioan Paul I