Dovada

Outside da Box

Jenny Smith (la fel de bine Ioana Popescu) este judecată pentru că este catolică. Dar avocatul apărării reușește să demonstreze că Jenny, ca majoritatea catolicilor americani (români și sigur și altă nații) este doar cu numele catolică. Filmul este o excelentă invitație la a ne analiza propriile vieți și cât de temeinice sunt dovezile catolicismului nostru.

Durată: 7 min 5 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube originalul

[etichete]

DOVADA
– Liniște în sală! Procesul statului împotriva lui Jenny Smith a început.
– Ridicați-vă! Intră judecătoarea Barbara Leighton.
– Vă puteți așeza, domnișoară Smith…
– Nici nu știu ce se…
– Stați jos!
– Așadar acuzata nu are vreun avocat?
– Se pare că întârzie, ca de obicei…
– Și ce considerați că trebuie să facem atunci, dle Kafka?
– O, nu cred că avem nevoie de el, e un proces banal. Am un singur martor de chemat.
– Atunci să începem!
– Mulțumesc, doamnă judecător! O chem pe Jenny Smith ca martoră.
– Dar eu nici măcar… Nici măcar nu știu ce am greșit.
– Vă rog ridicați mâna dreaptă. Jurați să spuneți adevărul, tot adevărul și numai adevărul, așa să vă ajute Dumnezeu?
– Mda, dar tot nu…
– Martorul e rugat să stea jos. Și să vorbească doar când i se cere. Puteți începe, domnule Kafka.
– Vă mulțumesc, doamnă judecător. Numele Dvs e Jenny Smith?
– Da.
– Sunteți catolică?
– Da.
– Nu mai am nimic de adăugat.
– Dar nu înțeleg…
– Rog conduceți acuzata la locul ei.
– Ce am spus? De ce sunt vinovată?
– Jenny Smith, vă aflați în fața noastră acuzată că sunteți catolică.
– Este o infracțiune?
– Normal că este! Și în baza la ce ați mărturisit, vă declar…
– Așteptați, așteptați puțin, doamnă judecător. Îmi pare rău că am întârziat, dar dacă îmi permiteți să îmi susțin cazul înainte de verdict…
– Clienta Dvs a mărturisit că e catolică, domnule Randall. Nu știu ce altceva mai trebuie să auzim.
– Doamnă judecător, știți foarte bine că jumătate dintre catolicii din America nu își trăiesc activ credința. Sunt sigur că veți descoperi că e doar o simplă neînțelegere.
– Bine. Puteți începe.
– Aș dori să îmi chem clienta ca martor.
– Nu uitați că sunteți încă sub jurământ, dșoară Smith.
– Deci… Jenny… Sunteți catolică?
– Da.
– De ce?
– Nu știu. Pentru că părinții mei sunt.
– Deci dacă părinții ar fi hinduși, probabil ați fi hindusă, nu?
– Cred că da.
– Voi lua aceasta ca un „da”. Ceea ce spuneți e că singurul motiv pentru care sunteți catolică este pentru că părinții Dvs v-au forțat, nu?
– Nu, de fapt nu aceasta spun.
– Serios? Doamnă judecător, aș dori să prezint ca dovadă o înregistrare cu discuția dintre Kathy Smith și fiica ei, Jenny Smith, ce a avut loc acum două săptămâni.
– Oooo, nu vii îmbrăcată așa la biserică!
– De ce nu?
– Du-te sus și schimbă-te!
– Mamă! Urăsc biserica și când voi fi mai mare nu voi mai merge niciodată.
– Dacă nu îți schimbi hainele și nu vii cu noi la biserică, vei fi pedepsită, domnișoară!
– Ei bine?
– Avusesem o zi proastă…
– Obiectez! Apărarea vrea să facă să pară că acuzata nu a făcut niciodată voit ceva religios. Își dă seama apărarea că Jenny Smith a participat de bună voie un week-end întreg la o reculegere spirituală, fără să fie forțată de vreun părinte?
– E adevărat, dșoară Smith?
– Da, așa este.
– Ați mers ca să învățați mai multe despre credința Dvs, nu?
– Desigur!
– Ca să vă apropiați de Dumnezeu?
– Îhî.
– Nu a fost nici un alt motiv?
– La ce vă referiți?
– Două cuvinte: Ben Marzel.
– Se poate să fi fost acolo…
Poate a fost acolo??? Voi vă giugiuleați lângă lac când ar fi trebuit să vă rugați!
– Ne sărutam doar. Și e chiar un băiat drăguț.
– Doamnă judecător, pentru fiecare pretins exemplu al acuzării cum că clienta mea ar fi catolică, vă pot oferi un motiv la fel de plauzibil pentru care nu e. Dovezile sunt doar circumstanțiale. Cer ca clienta mea să fie eliberată imediat.
– Sunt catolică și îmi place să fiu catolică.
– Dșoară Smith, am de-a face cu oameni ca Dvs tot timpul. Credeți că faptul că părinții Dvs sunt catolici, vă face catolică. Sau faptul că ați fost la cateheză când erați mică. Sau faptul că nu vă certați prea mult cu părinții când vă trag la biserică. Ar trebui să postați aceasta pe Facebook, ca dovadă.
– E ridicol!
– Este? Atunci să vă pun o întrebare doar una, pentru a alunga orice îndoială.
– OK!
– Jenny Smith, când i-ați slujit ultima oară pe săraci?
– Cum?
– Știți… să îi hrăniți pe cei flămânzi, să dați de băut celor însetați, să îi îmbrăcați pe cei goi, sigur ați auzit de acestea…
– Îmi sună cunoscute…
– Vă „sună” cunoscute? Poate aceasta vă va împrospăta memoria: „Când va veni Fiul Omului în gloria Lui va spune celor de la dreapta Sa: ‘Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, căci am fost flămând şi mi-aţi dat să mănânc, am fost însetat şi mi-aţi dat să beau, străin şi m-aţi primit, gol şi m-aţi îmbrăcat, bolnav şi m-aţi îngrijit, în închisoare şi m-aţi vizitat.’ Atunci îi vor răspunde cei drepţi: ‘Doamne, când te-am văzut flămând şi te-am hrănit, sau însetat şi ţi-am dat să bei?’ Iar regele le va spune: ‘Adevăr vă spun, tot ce aţi făcut unuia dintre fraţii Mei cei mai mici, Mie mi-aţi făcut’.” Acum, dșoară Smith, dacă sunteți cu adevărat catolică, aceasta trebuie să vă „sune” cunoscut.
– Dar am făcut voluntariat la azil.
– Slujire obligatorie pentru Mir, doamnă judecător.
– Și port o cruce.
– Mulți o fac, sunt la modă azi.
– Recunoașteți, dșoară Smith, poate că spuneți că sunteți catolică, dar nu există nici o dovadă!
– Găsesc acuzata ca fiind nevinovată de a fi catolică.