Exod - partea I

Subtitrarea în limba română

Jon: Să vorbim despre cartea Exodului. Probabil cunoașteți această carte, datorită poveștii epice cu Moise, scoțând Israelul din sclavia Egiptului.

Tim: Da. Este însă doar prima jumătate a cărții. Cea de-a doua ni-l arată pe Moise dând Cele Zece Porunci lui Israel, împreună cu instrucțiunile pentru construirea un cort sfânt. Chiar la mijloc este istoria care leagă cele două jumătăți, ce se desfășoară la picioarele unui munte faimos.

Jon: OK, să începem cu începutul.

Tim: Primul lucru de reținut este că suntem în continuarea istoriei din Geneză.

Jon: În Geneză, Dumnezeu i-a promis lui Abraham că, prin familia lui, toate popoarele lumii vor fi binecuvântate. Iar Geneza se încheie cu familia lui Abraham mutată în Egipt. Când începe (Cartea) Exodului au trecut 400 de ani, familia crește și devine poporul cunoscut sub numele Israel.

Tim: Dar există o mare problemă, căci israeliții sunt robii regelui egiptenilor, ai Faraonului.

Jon: Acest individ este o pacoste.

Tim: Într-adevăr, este oribil. Disprețuiește umanitatea lor, îi înrobește cu brutalitate. Și ordonă chiar ca toți fiii israeliților să fie uciși prin înecarea lor în Nil. Vrea să distrugă poporul evreu cu totul. Este cel mai rău personaj din Biblie până în acest punct.

Jon: Aici întâlnim o femeie israelită care vrea să își salveze fiul.

Tim: Așa că îl aruncă în apă, dar în siguranță, într-un mic coș de nuiele.

Jon: Iar fiica Faraonului găsește pruncul și îl păstrează ca pe fiul ei.

Tim: Acesta este băiatul care va crește devenind Moise, bărbatul care va salva Israelul din sclavie.

Jon: Moise crește, iar într-o zi, mult mai târziu în viața lui, are această întâlnire incredibilă cu Dumnezeu, când ajunge în fața unui tufiș care este în flăcări, dar nu se consumă totuși.

Tim: Dumnezeu îi vorbește din tufiș și îl numește pe Moise ca omul de care se va folosi pentru a elibera Israelul.

Jon: Moise merge la Faraon ca să îi spună că Dumnezeu vrea ca poporul Lui să fie liber.

Tim: Faraonul îl ia în râs: „Cine e acest Dumnezeu, Yahwe?” De fapt este atât de jignit de această cerere, încât decide să facă munca israeliților și mai grea.

Jon: Descurajat, Moise revine la Dumnezeu și îi spune: „Ascultă, acest plan nu va funcționa.”

Tim: Însă Dumnezeu își repetă promisiunea de a-i salva. Aici, pentru prima oară în Biblie, auzim cuvântul „răscumpărare”. Înseamnă literalmente „a cumpăra libertatea unui sclav”. Dar Dumnezeu folosește aici acest cuvânt pentru a descrie ce va face pentru Israelul înrobit.

Jon: Dumnezeu știe că Faraonul se va împotrivi, așa că trimite zece plăgi diferite, una după alta, precum transformarea apei în sânge, trimiterea a tot felul de insecte și boli… Aceste plăgi sunt cu adevărat crunte.

Tim: Da, sunt crunte, dar trebuie să înțelegem că relatarea le prezintă ca manifestări ale dreptății divine împotriva unuia dintre cei mai răi asupritori din Biblie. Și toate au ca scop salvarea acestor oameni înrobiți și învingerea zeilor egipteni.

Jon: Toate acestea culminează cu a zecea plagă când Dumnezeu va ucide toți primii-născuți băieți, în întreg Egiptul, în toate casele. Este o măsură dură.

Tim: Este. Dar e și răspunsul lui Dumnezeu la uciderea de către Faraon a fiilor israeliților.

Jon: Acum, dând pagina, ajungi deodată la două capitole lungi cu instrucțiuni detaliate pentru ceea ce în esență e o petrecere de cină, cu rețeta pentru un miel…

Tim: Da, dar acest miel este foarte important. Dumnezeu le spune evreilor să îl aleagă și să îl pregătească pentru a fi mâncat. Și trebuie să îi ia sângele și să vopsească cu el rama ușii de la casele lor. Și toți cei care sunt în acea casă vor fi feriți de ultima plagă. Această masă, numită „Paște”, amintește acest moment-cheie în relatare, în care Dumnezeu aduce dreptatea Sa asupra răului uman, dar arată și milă, oferind acest substitut.

Jon: Această ultimă plagă îl înfurie pe Faraon, și cere ca evreii să plece din Egipt, ceea ce este grozav! Dar deodată, în timp ce ei pleacă, se răzgândește. Suferă o „schimbare a inimii”.

Tim: Dar mai mult, ni se spune că „Dumnezeu a împietrit inima lui Faraon.”

Jon: De ce ar face Dumnezeu așa ceva?

Tim: Să ne amintim că în mod repetat în această relatare Faraonul a ales deja să își împietrească propria inimă. Așadar în acest moment Faraonul nu este doar rău, ci a devenit monstruos de rău. Până și consilierii lui consideră că a mers prea departe. Ce ar fi trebuit Dumnezeu să facă cu o asemenea formă de rău? Ce vedem în această narațiune este că Dumnezeu își folosește puterea să atragă răul spre propria distrugere.

Jon: Faraonul și armata sa sunt distruși în Marea Roșie, iar Israel o traversează spre libertate.

Tim: După aceasta avem primul cântec de laudă din Biblie, poporul slăvindu-l pe Dumnezeu pentru că i-a răscumpărat. În această relatare cuvântul „mântuire” este folosit de asemenea pentru prima dată. Înseamnă pur și simplu „a fi salvat din pericol”.

Jon: Acum că sunt salvați, ai crede că totul va fi bine… dar apare rapid o întorsătură. Israeliții încep peregrinarea prin deșert. Sunt obosiți, flămânzi, rătăciți. Începi să te întrebi: ce face Dumnezeu? De ce i-a salvat?

Tim: Vom afla răspunsul la această întrebare în următoarea istorie, care leagă cele două părți ale Cărții.