Icoana Naşterii Domnului

parohia „Coborârea Spiritului Sfânt” din Cluj-Napoca

Un proiect video al grupei de cateheză „Emaus” din parohia „Coborârea Spiritului Sfânt” din Cluj-Napoca. Proiectul a fost realizat în vederea spectacolului de Crăciun 2013 şi prezintă icoana Naşterii Domnului nostru Isus Cristos.

Durată: 5 min 43 secunde
Limba (audio): română

Vezi pe YouTube

[etichete]

1. Introducere
Această icoană ne relatează în imagini Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos. În icoană sunt prezente mai multe simboluri spirituale, teologice şi biblice pe care vă invităm să le descoperim în continuare. Să observăm pentru început faptul că icoana este împărţită în trei planuri: sus cel ceresc, jos cel pământesc, iar la mijloc se întâlnesc divinul şi umanul.

2. Trei părţi
Avem astfel, în partea superioară, în planul ceresc, îngerii şi o rază coborând asupra Pruncului. Apoi, în partea din mijloc, chiar în centrul icoanei, se află Isus Cristos, nou-născut, alături de Preasfânta Fecioară Maria. La stânga şi la dreapta îi vedem pe magi şi pe păstori. În fine, în partea de jos, se află Iosif întristat şi două femei care îl spală pe Pruncul tocmai născut.

3. Îngerii
Îngerii sunt de regulă reprezentaţi în grupuri. Astfel, în stânga icoanei, trei îngeri privesc spre rază, adică îl preamăresc pe Dumnezeu, şi un înger, de regulă singur, în dreapta, este aplecat spre păstori, vestindu-le naşterea lui Isus. Uneori apare şi un al treilea grup, tot de trei îngeri, închinându-se spre Pruncul din iesle. Avem aici o simplă dar frumoasă cateheză despre îngeri, despre rolul lor: acela de a-l preamări pe Dumnezeu şi de a ne sluji pe noi, ca trimişi ai Lui.

4. Raza de lumină
Din semicercul central din partea de sus a icoanei coboară cel mai adesea o singură rază de lumină, care simbolizează natura unică a lui Dumnezeu. Raza se împarte la capăt în alte trei raze, simbolizând cele trei Persoane ale Preasfintei Treimi care acţionează împreună în istoria mântuirii. Este inclusă aici şi steaua care i-a călăuzit pe Magi până la Betleem ne subliniază faptul că acesta nu a fost un simplu fenomen astronomic, ci un semn de la Dumnezeu.

5. Munţii
Mai remarcăm în partea de sus a icoanei vârful stâncos al unui munte, ce sugerează o lume ostilă, neprimitoare. Este un simbol al lumii căzute în păcat, pe care Fiul lui Dumnezeu tocmai a venit să o răscumpere. În acelaşi timp, stâncile formează un fel de trepte spre cer, pe care parcă îl unesc cu pământul. Ni se aminteşte astfel faptul că Fiul lui Dumnezeu s-a coborât între oameni pentru a-i înălţa pe oameni la Dumnezeu.

6. Isus Cristos
Pruncul Isus Cristos este înfăşat cu fâşii înguste, care seamănă cu giulgiurile de înmormântare. Şi ieslea în care este aşezat are de fapt aspectul unui mormânt, iar peştera este neagră sau, oricum, întunecată. Icoana subliniază astfel unul dintre principalele motive ale întrupării Fiului lui Dumnezeu: acela de a-şi da viaţa pentru noi, pentru a ne răscumpăra din păcat. Moartea Lui urmată de înviere va dărui astfel omenirii „viaţă din plin”.

7. Fecioara Maria
Pe Fecioara Maria o vedem cel mai adesea aşezată pe un pat roşu – culoare împărătească. Observăm trei stele, una pe cap şi două pe umeri, care simbolizează faptul că a fost Fecioară înainte, în timpul şi după naşterea Fiului Preasfânt. Privirea ei îndurerată, îndreptată spre planul de jos, pământesc, sau uneori chiar în faţă, spre noi, face din nou trimitere la jertfa răscumpărătoare a lui Isus Cristos, şi ne invită să reflectăm la propria noastră responsabilitate în pătimirea Lui.

8. Magii şi păstorii
Pe magi îi recunoaştem după coroane şi după darurile pe care le au în mâini. Păstorii, în schimb, au haine simple, un toiag şi uneori un fluier în mână, şi oi pe lângă ei. Păstorii reprezintă Poporul ales, pregătit de secole de Dumnezeu pentru ca să îl primească, la împlinirea timpului, pe Răscumpărătorul promis. Magii reprezintă neamurile păgâne, la care se răspândise de asemenea speranţa unui Mesia ce urma să aducă dreptatea pe acest pământ.

9. Sf. Iosif
Sfântul Iosif apare în partea de jos a icoanei, izolat oarecum, pentru a sublinia că este doar tatăl purtător de grijă pentru Isus. Pare a sta de vorbă cu un păstor, dar de fapt, conform unei Evanghelii apocrife, este Satana care încearcă să îl tulbure în credinţă. De aici expresia îngrijorată, meditativă, de pe faţa Sfântului Iosif. Icoana aminteşte de drama tuturor celor cuprinşi de îndoieli în credinţă, care, asemenea lui Iosif, pot depăşi situaţia încrezându-se în Dumnezeu.

10. Femeile
În cealaltă parte vedem două femei care îmbăiază Pruncul. Această imagine aparent banală subliniază umanitatea asumată de Isus Cristos, care este şi Dumnezeu adevărat, dar şi om adevărat. El, care nu avea nevoie să fie curăţit, s-a supus obiceiurilor omeneşti. În întreaga Sa viaţă pământească, de fapt, şi-a asumat tot ceea ce este omenesc, pentru ca în fiecare împrejurare a vieţii noastre, oricât de simplă ar fi, să fim siguri că îl putem întâlni pe Dumnezeu.