Învierea lui Isus repovestită copiilor

– Isus fusese trădat. A fost arestat și omorât pe cruce.
– A fost o zi tristă.
– Da, Isus și-a dat viața pentru noi. Soarele apusese și era timpul să îl îngroape.
– Numai Mama Lui și câțiva prieteni erau acolo.
– Ți-ai amintit!
– Așadar… ce au făcut?
– Au primit ajutor de la un bărbat: „Sunt Iosif din Arimateea, discipol al lui Isus. Sunt foarte trist că Isus a murit. Am așteptat să vină Împărăția despre care a vorbit. Vreau să fac ceva frumos pentru El, să îi arăt lui Isus ce mult l-am iubit.” Așa că Iosif a făcut ceva special. S-a dus la Ponțiu Pilat: „Vreau să mă ocup de trupul lui Isus. Vreau să îi ofer un mormânt.” „Bine. Dă-i drumul.” Când oameni importanți mureau în Israel, ei nu erau îngropați în pământ.
– Serios?
– Nu, trupurile lor erau puse în morminte speciale care erau săpate în stâncă solidă.
– Vrei să spui ceva ca o peșteră?
– Ca o mică peșteră. Ei bine, Iosif avea unul pe care urma să îl folosească într-o zi, dar ghici ce? El a decis să i-l dea lui Isus. Așa că trupul lui Isus a fost pus în mormântul lui Iosif și apoi o piatră mare a fost rostogolită în fața peșterii, astfel încât nimeni să nu poată intra. Și apoi… „Cineva este aici să te vadă, Pilat.” „O, sunteți voi din nou.” „Da, ne-am întors.” „Nu credeai că vom renunța atât de ușor, nu-i așa?” „Ce vreți?” „Uite! Isus a spus că se va întoarce din morți.” „Și…?” „Ei bine, ce se întâmplă dacă prietenii Lui merg la mormânt, mută piatra și îi iau trupul și apoi spun: «Isus este viu!»?” „Hmmm…” „Aceasta ți-ar cauza multe probleme, Pilat.” „Hmmm, nu m-am gândit niciodată la aceasta.” Așa că Pilat a pus paznici la intrarea în mormânt, pentru a se asigura că nimeni nu mută piatra: „Ochii în patru. Vrem ca nimeni să nu mute această piatră.” „Da, nimeni nu va trece pe lângă noi. Nu, domnule!”
– Uau! Deci fariseii și saduceii tot mai erau îngrijorați legat de Isus.
– Da. Vezi tu, pe când Isus era în viață, El a spus: „În trei zile, voi învia din morți.” Ei bine, Isus a murit și a fost îngropat într-o zi de vineri. Aceasta e prima zi. Toată ziua de sâmbătă trupul Lui a zăcut în mormântul lui Iosif, cu paznicii stând de gardă.
– Aceasta a fost ziua a doua?
– Corect! Vine deci dimineața de duminică.
– Ziua a treia!
– Și două femei, care erau prietene cu Isus, s-au îndreptat spre mormânt, pentru a pune mirodenii și parfum pe trupul Lui, căci așa făceau oamenii în acele zile. Când dintr-o dată…
– Ce s-a întâmplat? „Ce s-a întâmplat?” „Ce s-a întâmplat?”
– Un cutremur a zguduit pământul și a apărut un înger. Îngerul a rostogolit piatra. Când femeile au ajuns, acolo erau cei doi soldați leșinați la pământ, acolo era piatra și acolo… ei bine… nu era urmă de Isus. „Nu vă temeți!” „O, uh… Bine.” „Știu că îl căutați pe Isus, dar El nu este aici. A înviat, așa cum a spus că va face. Isus este viu.” „Ce?!”„Ce?!”
– Ce?!
– Femeile erau atât de încântate! Au vrut să le spună celorlalți prieteni ce s-a întâmplat când deodată… „Nu vă temeți.”
– Isus a apărut?
– Cu siguranță a făcut-o.
– Incredibil!
– Ba să crezi! Mai târziu, Isus s-a arătat tuturor discipolilor Săi. Le-a explicat de ce a trebuit să moară. Le-a spus vestea minunată că moartea nu are putere în Împărăția lui Dumnezeu. Și apoi, când a venit timpul să plece, a spus: „De acum înainte, voi veți fi cei care vorbesc altora despre Împărăția Mea. Vă voi trimite un ajutor care vă va umple cu puterea lui Dumnezeu. Veți face lucruri uimitoare.” Și apoi Isus s-a înălțat la cer.
– Uimitor!
– Discipolii au fost foarte entuziasmați. Nu știau cu adevărat ce se va întâmpla în continuare, dar știau un lucru: Isus le va trimite un ajutor care îi va ajuta într-un mod extraordinar!