Partea cea mai bună și cea mai rea din religie

Episcopul Robert Barron

Prieteni, există o latură frumoasă a religiei: dezvăluie adevărul profund, vorbește profetic culturii în ansamblu și învață despre Dumnezeu. Dar există și o latură brutală: te poate face să urăști dușmanii, te poate umple de furie și poate da naștere violenței. Când simțim tentația de a ne angaja în această latură întunecată a religiei, trebuie să ascultăm vocea șoptită a lui Dumnezeu, revelată în compasiune și iubire.

Clipul este subtitrat în română (traducerea: Matei și Oana C.). Dacă nu apare în clip, activați-o.

Durată: 13 min 33 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube Originalul

[etichete]

Pacea să fie cu voi! Prieteni, prima lectură din duminica aceasta e din cap. 19 din 1Regi. Știți, apropo, când oamenii mă întreabă: „Nu am citit Biblia de mult timp. Ce ar trebui să fac? Cum să încep?”, adesea spun: „Începeți cu 1 și 2 Samuel sau 1 și 2 Regi”. Amândouă sunt narațiuni foarte vii, pline de personaje grozave. Și pasajul de azi e despre unul dintre marile personaje din întreg Vechiul Testament, și anume profetul Ilie. Vă amintiți scena Schimbării la Față, unde Moise și Ilie îi apar lui Isus? Ei reprezintă cele două forme de bază ale revelației israelite: Moise – legea și Ilie – profeții. Nici Isaia, nici Ieremia nu au apărut, sau Ezechiel – marii profeți literari -, ci Ilie, pentru că era văzut ca cel mai mare dintre profeții în acțiune. Relatările ce țin de el sunt, desigur, minunate. Și cea de astăzi e legată de această scenă splendidă, această scenă luminoasă cu Ilie care aude glasul blând șoptit al lui Dumnezeu.

Voi ajunge acolo, dar pentru a înțelege acel pasaj trebuie să știm ceva mai mult despre Ilie și ce l-a condus spre acel moment. Ilie apare deci în 1 Regi ca un critic al regelui Ahab și al reginei Izabela. De ce e critic? Din motivul pentru care profeții sunt aproape mereu critici față de conducere: când au trecut la închinarea la zei falși. Aceasta este întotdeauna problema de bază în Biblie. În loc să îi aduc cult lui Dumnezeu, fac drept dumnezeu ceva mai puțin decât Dumnezeu. Un principiu biblic de bază. Ilie îi critică deci și apoi îi înfruntă pe cei 450 de preoți ai lui Baal pe Muntele Carmel. Aceștia sunt avatarii, reprezentanții acestor zei cărora le aduc cult Ahab și Izabela. O primă mare lecție e – adevărată în timpul său, adevărată în timpul nostru – că reprezentanții și preoții zeilor falși sunt mereu mai numeroși decât cei ai adevăratului Dumnezeu. Așa stau lucrurile aproape mereu și așa stăteau pe vremea lui Ilie.

Deci le lansează faimoasa provocare: „Voi construiți un altar pentru zeul vostru, eu pentru al meu. Îi vom invoca pe amândoi și vom vedea cine răspunde.” Și, e atât de cunoscut, preoții lui Baal ridică un altar și apoi se țopăie în jurul lui și se roagă și lingușesc. Chiar se rănesc, invocându-și zeul – și nu se întâmplă nimic. Ilie ridică altarul său, se roagă și bineînțeles focul cade și consumă jertfa. Ilie dezvăluie deci unul dintre cele mai importante și mai puternice adevăruri religioase din întreaga Biblie. E unul dintre cele mai luminoase momente din revelația israelită. Anume că trebuie să îmi orientez dorul infinit către singurul care îl poate satisface – adică adevăratul Dumnezeu. Când îmi orientez dorul infinit către ceva mai puțin decât Dumnezeu, nu voi fi niciodată mulțumit și, de fapt, îmi voi pierde timpul și mă voi răni în acest proces. Confrați păcătoși, sper că sună familiar. E o cale pe care noi toți păcătoșii o urmăm în diferite feluri. Când legăm acea dorință pentru adevăratul Dumnezeu de ceva mai puțin decât Dumnezeu, ce se întâmplă cu noi e ce se întâmplă cu preoții lui Baal.

Deci, Ilie pe Muntele Carmel face una dintre marile intervenții și realizări religioase ale întregii tradiții. E de asemenea minunat că Ordinul Carmelitan în cele din urmă își are rădăcinile în Ilie și Muntele Carmel și această mare confruntare. Gândiți-vă la Tereza de Avila, Ioan al Crucii, Mica Floare, Edith Stein – toți din această tradiție carmelitană într-un fel revin la acest minunat moment. Minunat deci, minunat! Bine. Ce face imediat după aceea? Taie gâtul celor 450 de preoți ai lui Baal. Biblia, în mod tipic, spune aceasta foarte laconic, nu? Într-un mod foarte discret. Ilie le-a tăiat gâtul – apoi mergem mai departe. Dar, cu riscul de a fi puțin brutal, să medităm poate un moment la acea scenă. Nu taie deci gâtul unei persoane; taie gâtul a 450 de oameni. De aceea regina Izabela e atât de furioasă pe el. De aceea ea trimite o armată pe urmele lui.

Narațiunea continuând, Ilie fuge acum pentru a-și salva viața; armata îl urmărește. Auzim despre el așezându-se sub un ienupăr, epuizat fizic, emoțional și spiritual, dorindu-și moartea: „Doamne, nu mai pot continua!” Amintiți-vă că îngerul vine și îi dă ceva să mănânce și să bea: „Hai, mănâncă și bea, apoi mănâncă și bea mai mult”. Și apoi, revigorat, se îndreaptă spre Muntele Horeb, un alt nume pentru Muntele Sinai – acest mare loc sfânt, sacru. Și de aici începe episodul de astăzi. Ilie, după ce a realizat acest măreț moment spiritual, după ce a tăiat gâtul a 450 de preoți ai lui Baal, fiind urmărit de Izabela, acum vine pe munte. Și ce se întâmplă? Dumnezeu spune: „Pregătește-te. Voi trece pe acolo”. Și apoi auzim: vine un cutremur. Dumnezeu nu este în cutremur. Vine un foc mistuitor. Dumnezeu nu este în foc. Vine un vânt puternic care rupe munții. Dar Dumnezeu nu este în vânt. În cele din urmă, se aude o voce în șoaptă. Ilie își acoperă capul, iese din peșteră pentru a-l asculta pe Domnul.

Bine. Frumos, frumos. Și am auzit o sută de predici în viața mea pe această idee: „Nu îl căutați pe Dumnezeu în lucruri extraordinare, spectaculoase. Căutați-l pe Dumnezeu în lucrurile mici și simple. Și în acea voce în șoaptă a conștiinței voastre, mai ales.” E corect? Da, desigur, există un adevăr în aceasta. Dar am simțit întotdeauna că lipsește din acele predici de ce acesta e modul în care Domnul i se adresează tocmai lui Ilie. Nu cred că această lecție e doar pentru toată lumea. Cred că Ilie este vizat în acest fel. Și contrastul e aranjat tocmai pentru el. Cum așa? Priviți, mai întâi: cutremur, vânt și foc. Se revelează Dumnezeu uneori în astfel de lucruri? Da, o face! De fapt, fiecare dintre acestea este asociat cu Muntele Sinai și cu cele 10 Porunci. Uneori, Dumnezeu se revelează într-adevăr în moduri spectaculoase, extraordinare. Nu spuneți deci: „Nu! Nu face niciodată așa. El este întotdeauna doar în vocea șoptită”. Nu, nu. Uneori vorbește în aceste moduri extraordinare. Iată lucrul interesant: cum se face că pentru Ilie aranjează acest contrast? „Nu îți vorbesc în aceste moduri. Îți vorbesc cu o voce șoptită.”

Permiteți-mi o sugestie. Nu spun că trebuie să credeți această interpretare, dar este una care mie mi se pare convingătoare. Ilie a făcut un lucru grozav pe Muntele Carmel. Frumos! A arătat puterea lui Dumnezeu. Dar apoi a făcut un lucru destul de oribil pe Muntele Carmel, ucigând 450 dintre rivali săi. Unde este revelată puterea lui Dumnezeu? Dumnezeu e într-adevăr puternic. Cum sunt revelate puterea și autoritatea lui Dumnezeu? Și într-adevăr, Dumnezeu e puternic și cu autoritate. Tocmai în iubire. Este vocea șoptită ceea ce Ilie în mod special trebuie să audă?

În unele privințe, cred că episodul cu Ilie pe Muntele Carmel reprezintă ce e mai bun din religie și ce e mai rău din religie. Religia, în ceea ce are mai bun, ne dezvăluie aceste adevăruri mari și trainice, și ceea ce s-a revelat acolo despre preoții lui Baal și Dumnezeul adevărat și despre felul în care țopăim în jurul altarelor unor zei falși – este o revelație extraordinar de puternică. Este ce are mai bun religia. Dar poate fi religia violentă? Cu ură față de oponenții săi? Brutală? Da. Priviți istoria religiei. Poate fi cel mai bun lucru și uneori cel mai rău lucru? Are Ilie acum, pe Muntele Horeb, nevoie să învețe acea lecție, că puterea lui Dumnezeu e, de fapt, în vocea blândă, șoptită?

Bine. Să spunem că vă gândiți: „Bine, Preasfințite, dar ce face ca aceasta să nu fie doar o arbitrară interpretare a Dvs?” Ei bine, pot să vă sugerez ceva? Ceea ce nu facem aproape niciodată e să ascultăm ce îi spune vocea șoptită lui Ilie. Într-adevăr, lectura noastră se încheie când el iese să asculte. Dar ce îi spune vocea? Este foarte interesant. Îi spune lui Ilie – și acesta e un lucru tipic profetic – îi spune să îl ungă pe noul rege. Bine, profeții fac aceasta. Și apoi vocea șoptită îi spune: „Să îl ungi pe Elisei, fiul lui Șafat, ca profet în locul tău”. Ca să spunem lucrurilor pe nume: „Ilie, ești concediat!” Așadar, Ilie, în apogeul puterii sale, face cel mai bun lucru pe care l-a făcut vreodată un profet în Israel. Dar imediat după aceasta, vocea șoptită spune: „Este timpul pentru succesorul tău. Ilie, ești concediat.”

De ce este concediat? Ar putea avea ceva de-a face cu acea violență extraordinară pe care a arătat-o după frumoasa manifestare profetică de pe Muntele Carmel? Iată ideea. Și voi încheia cu aceasta, oameni buni. Putem vedea ambele părți acum în noi? Cred că majoritatea celor ce ascultă această predică sunt într-o oarecare măsură oameni religioși. Putem vedea în noi această latură frumoasă a religiei, cum dezvăluie aceste adevăruri foarte profunde, cum vorbește profetic culturii. Puteți găsi aceasta în voi? Această dimensiune frumoasă, pozitivă. Și puteți să găsiți în inima voastră uneori această mai puțin plăcută, de fapt această latură brutală a religiei? Te poate face să îți urăști dușmanii? Te poate umple de furie? Poate o indignare dreaptă, dar care dă naștere violenței. S-ar putea să nu fie decapitări, dar ar putea fi violență verbală. Ar putea fi atacarea reputației cuiva.

Partea cea mai bună, partea cea mai rea. Latura luminoasă și întunecată a religiei. Sunt amândouă vizibile în profetul Ilie? Și iată o recomandare finală. Mi-o spun și mie. Când simțiți acel impuls, în inima religiozității voastre, în inima spiritualității voastre… Când simțiți impulsul, să spunem așa, de a tăia gâtul dușmanului, poate că acela este momentul pentru a asculta vocea șoptită a lui Dumnezeu. Puterea lui Dumnezeu? Evident. Dar este revelată tocmai în compasiune și iubire. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Vă mulțumesc pentru vizionare! Dacă v-a plăcut acest video, vă încurajez să îl distribuiți și nu uitați să vă abonați la canalul meu YouTube.