Pr. Christophorus Clavius

Church and Science

Pr. Christophorus Clavius (25 martie 1538 – 6 februarie 1612)

  • Clavius a fost un preot iezuit, astronom şi matematician german.
  • Este cunoscut în special pentru munca sa la reforma calendarului. Calendarul iulian avea erori, drept urmare Conciliul din 1511 şi cel din 1563 i-au cerut Papei să ia măsuri. Papa Grigore al XIII-lea şi-a consultat experţii matematicieni, cel mai important fiind Clavius. Clavius a propus ca ziua de miercuri, 4 oct. 1582 (din calendarul iulian), să fie urmată de ziua de joi, 15 oct. 1582 (din calendarul gregorian), şi ca anii bisecţi să fie anii care se divid exact cu patru, exceptându-i pe cei care se termină în 00 şi nu se divid cu 400.
  • Această regulă este în uz şi astăzi şi este atât de exactă încât nu va mai fi necesară o reformă a calendarului încă multe secole. Este nevoie să treacă 3500 de ani ca să apară o eroare de o zi.
  • Calculele sale privind lungimea anului solar şi numărul de zile necesare pentru a ţine calendarul aliniat cu anul solar (97 de zile în plus la fiecare 400 de ani, a susţinut el), au fost atât de precise încât specialiştii sunt şi astăzi uimiţi cum a reuşit aceasta.
Etichete:

Fii Cristofor!

Îți place mesajul din această pagină? Dacă da, te invităm să fii Cristofor, adică purtător de Cristos, distribuind mesajul paginii în rețelele sociale pe care le folosești. Ai la dispoziție butoanele din stânga paginii, sau butonul de mai jos, care te va conduce la această postare pe pagina noastră de Facebook!
Alte informații

Preot catolic care a dezvoltat calendarul astronomic modern – pr. Christophorus Clavius (25 martie 1538 – 6 februarie 1612)

Clavius a fost un preot iezuit, astronom și matematician iezuit german. Regula iuliană a anului bisect, introdusă de Iulius Cezar în 46 î.C., crea cu 3 ani bisecți prea mulți în fiecare perioadă de 385 de ani. Ca urmare, timpul în care aveau loc cu adevărat echinocțiile și solstițiile s-a îndepărtat treptat de datele lor calendaristice. Data echinocțiului de primăvară determină data Paștelui, astfel că Biserica a început să facă presiuni pentru o reformă. Conciliul din 1511, apoi din nou Conciliul din Trento din 1563, i-au cerut Papei să ia măsuri. Papa Grigore al XIII-lea și-a consultat experții matematicieni, cel mai important dintre ei fiind Clavius. Clavius a propus ca ziua de miercuri, 4 octombrie 1582 (din calendarul iulian) să fie urmată de ziua de joi, 15 octombrie 1582 (din calendarul gregorian), și ca anii bisecți să fie anii care se divid exact cu patru, exceptându-i pe cei care se termină în 00 și nu se divid cu 400. Această regulă este în uz și astăzi și este atât de exactă încât nu va mai fi necesară o reformă a calendarului încă multe secole. Este nevoie să treacă 3500 de ani ca să apară o eroare de o zi. Calculele sale privind lungimea anului solar și numărul de zile necesare pentru a ține calendarul aliniat cu anul solar (97 de zile în plus la fiecare 400 de ani, a susținut el), au fost atât de precise încât specialiștii sunt și astăzi uimiți cum a reușit aceasta.

Deși Clavius nu a avut o contribuție matematică originală semnificativă, el a făcut totuși mai mult decât orice alt învățat german din secolul al XVI-lea pentru promovarea cunoașterii matematicii. A fost totuși primul care a folosit virgula zecimală. A fost un talentat profesor și autor de manuale, elaborând în 1574 o variantă a „Elementelor” lui Euclid, care conținea idei proprii. O altă carte bine scrisă a fost „Algebra”, în 1608. Cărțile sale de aritmetică au fost folosite de mulți matematicieni, inclusiv de Leibniz și Descartes. Clavius a produs, de asemenea, o serie de instrumente, cel mai interesant fiind probabil un instrument pentru măsurarea fracțiilor de unghiuri. Merită amintită excelenta sa lucrare despre împărțirea unei scale de măsurare în subdiviziuni, de departe cea mai sofisticată până la munca lui Pierre Vernier. De asemenea a proiectat cadrane solare și a realizat un cvadrant utilizat în măsurători.

Mai multe lecturi și izvoare:

Tehnice

Realizare grafică: Radu C. Cristofor
Data publicării: 27 octombrie 2021
ID intern: 00625