Preasfânta Treime

Aveţi grijă să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri. Ce părere aveţi? Dacă un om are o sută de oi şi se rătăceşte una dintre ele, oare nu le lasă pe cele nouăzeci şi nouă pe munte şi se duce să o caute pe cea rătăcită? Şi dacă ajunge să o găsească, adevăr vă spun că se bucură pentru ea mai mult decât pentru cele nouăzeci şi nouă care nu se rătăciseră. Tot aşa Tatăl vostru care este în ceruri nu vrea să se piardă pe nici unul dintre aceştia mai mici. Dacă fratele tău greşeşte împotriva ta, mergi şi mustră-l numai între patru ochi. Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi pentru ca orice hotărâre să fie întemeiată pe declaraţia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să-i asculte nici pe ei, spune-l Bisericii. Iar dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi un vameş. Adevăr vă spun: Tot ce veţi lega pe pământ va fi legat şi în cer şi tot ce veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în cer. Iarăşi vă spun: Dacă doi dintre voi pe pământ se vor uni să ceară orice lucru, le va fi dat de Tatăl meu care este în ceruri. Căci unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo în mijlocul lor”.

Matei 18,10-20 / Preasfânta Treime

[etichete]

Fii Cristofor!

[share]

Scurtă reflecție

Un Dumnezeu într-o persoană ar fi Dumnezeul noetic al lui Platon, închis în sine şi retras în alte sfere intangibile. Iubirea numai în doi este generatoare de gelozie. Un Dumnezeu din două persoane ar însemna o dualitate antagonistă şi lumea a perceput această dualitate ca într-un zeu al binelui şi un altul al răului într-o luptă veşnică pentru supremaţie. Fiindcă numai iubirea care rodeşte la acelaşi nivel cu sine este perfectă, de aceea numai un Dumnezeu în trei persoane este desăvârşit în unitatea naturii, fiindcă Tatăl naşte în sine pe Fiul şi iubirea lor reciprocă este Duhul Sfânt: Tatăl cu minte şi voinţă l-a născut din veci pe Fiul; Fiul n-ar fi fiu dacă nu s-ar fi născut asemenea Tatălui cu minte şi voinţă; iar Duhul Sfânt n-ar fi iubire reciprocă, dacă nu ar avea minte şi voinţă spre a realiza unirea dintre Tatăl şi Fiul, fiindcă o iubire neraţională nu-i iubire şi cu atât mai mult o iubire care nu porneşte din voinţă, nu-i iubire. (pr. Dancă)

Alte informații

Citește din timp lecturile sărbătorii: apostolul și evanghelia. O poți face de exemplu consultând agenda liturgică online.

Agenda liturgică

Tehnice

Realizare grafică: Oana C. Cristofor
Data publicării: 20 iunie 2016
ID intern: 00219