Stilurile literare în Biblie

The Bible Project

Episodul 3 ne arată cum pentru a citi Biblia trebuie să învățăm despre stilurile literare folosite în vechime de autorii biblici. Acești scriitori și-au exprimat ideile printr-o varietate de tipuri de literatură, iar acest material video va explora de ce este important să le știm diferența, pentru ca să putem să auzim mesajul lor așa cum trebuie.

[tbpdesc link=”https://app.box.com/s/gb1dqk943xscyxvbg4icyzvyrb22hqk3″] Subtitrarea originală nu ne aparține, noi preluând-o, finisând-o și aranjând mai bine sincronizarea.

Durată: 5 min 28 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube (varianta noastră) Vezi pe YouTube (varianta originală)

[etichete]

Subtitrarea în limba română

– Biblia este o colecție de multe cărți, ce spun o narațiune unică, de la început la sfârșit. Dar toate aceste cărți au fost scrise în stiluri literare diferite.

– Da, e ca și cum ai intra într-o librărie, unde fiecare culoar are un tip diferit de literatură. Poți găsi istorie, poezie sau non-ficțiune și când alegi un culoar și iei o carte ai așteptări foarte diferite, lucruri diferite pe care le cauți.

– Toate sunt literatură, dar comunică în moduri foarte diferite.

– Da. Același lucru e adevărat pentru Biblie. Dacă nu ești atent la stilul în care e scrisă, vei rata splendoarea fiecărei cărți.

– Care sunt deci principalele tipuri de literatură din Biblie?

– În primul rând, narațiunea. Aceasta alcătuiește un procent de 43% din Biblie. După aceea vine poezia, care e 33% din Biblie. Apoi e ceea ce am putea numi discurs în proză, ce alcătuiește procentul rămas de 24%.

– Aproape jumătate din Biblie e narațiune.

– Da, și acest lucru nu e întâmplător. Povestirile sunt cea mai universală formă de comunicare umană. Mințile noastre sunt făcute să primească informații prin povestiri.

– Și povestirile sunt chiar atractive. De ce oare?

– Povestirile ne antrenează să înțelegem evenimentele aparent aleatorii ce au loc în viață luând aceste evenimente și punându-le în ordine, iar apoi, laolaltă, putem vedea sensul și scopul la toate.

– Și ce le leagă pe toate la un loc?

– Povestirile bune au mereu un personaj care dorește ceva, și apoi, prin aceste personaje, un autor poate explora marile întrebări ale vieții, precum „Cine suntem?” sau „Ce contează cu adevărat în viață?” Și o poveste bună implică mereu un anumit conflict.

– O provocare de depășit, ca în propriile noastre vieți.

– Și aceasta ne forțează să ne gândim la propriile noastre provocări: „De ce este atâta durere sau dezamăgire în lume și ce putem face cu privire la aceasta?” Povestirile se termină, de obicei, cu o soluționare ce ne oferă speranță în propriile noastre povestiri.

– Acestea fiind povestiri din Biblie, personajele îmi arată cum trebuie să trăiesc eu?

– Nu e chiar aceasta ideea. Majoritatea personajelor biblice au defecte grave. Nu trebuie să fii ca ele. Dar trebuie să ne vedem pe noi înșine în ele, ceea ce ne ajută să ne vedem viețile și eșecurile într-o nouă perspectivă. Și, fără să îți dai seama, aceste povestiri încep să te influențeze și să schimbe modul în care vezi lumea, pe ceilalți oameni și pe tine însuți.

– Sunt diferite tipuri de narațiune în Biblie.

– Da, există narațiune istorică dar și parabole narative, scurte narațiuni biografice, precum cele patru Evanghelii. Le vom vedea în videoclipurile viitoare.

– Bun. Urmează poezia, din care, sincer, eu nu citesc prea mult.

– Da, ești ca majoritatea oamenilor. Dar unul din trei capitole din Biblie este poezie.

– Da! De ce atâta poezie?

– Poemele vorbesc în principal printr-un limbaj dens, creativ, aducând împreună imagini care să ne ajute să privim lumea diferit. Poemele folosesc numeroase metafore pentru a ne trezi emoțiile și imaginația.

– Mult limbaj pompos. Nu ar fi mai ușor doar să îmi spui ce trebuie să știu?

– Gândește-te puțin. În viață, tindem să facem asocieri mentale și gândim după aceste căi familiare, bătătorite, din care ne e foarte greu să ieșim prin logică sau argumentare. Poezia bună te forțează să părăsești calea cunoscută intrând într-un nou teritoriu.

– Subtil!

– Și sunt diferite tipuri de poezie în Biblie. Sunt multe tipuri de cântece sau psalmi, e poezia reflectivă a cărților înțelepciunii și apoi înflăcărata poezie de rezistență a profeților.

– Ok, ultimul mare tip de literatură se numește discurs în proză și aceasta alcătuiește un sfert din Biblie.

– Da, acestea sunt discursuri, scrisori sau eseuri. Ideea aici e construirea unei secvențe de idei sau gânduri într-un singur argument liniar ce necesită un răspuns logic. Ca: „Hei! Te-ai gândit la lucrul acesta? Merită să te gândești și la cum se conectează cu acest alt lucru. Și dacă o faci, vei vedea că acesta este rezultatul și în lumina acelei concluzii, poate ar trebui să nu mai faci acel lucru, pentru ca să rezulte acest lucru”.

– Deci mă convingi prin raționament.

– Da, discursul te forțează să gândești logic și consecvent, iar apoi să faci ceva în legătură cu aceasta. Discursul biblic se găsește în colecțiile de legi, în literatura sapiențială și în scrisorile scrise de Apostoli.

– Ok, deci fiecare carte din Biblie are un stil literar.

– Nu, de fapt majoritatea cărților au un stil literar principal, ca narațiunea, de exemplu. Dar apoi, înglobate în narațiune, vei da de poezii, parabole sau colecții de legi. Fiecare carte biblică e o combinație unică de stiluri literare.

– Și pentru a putea citi acea carte, trebuie să cunosc fiecare stil literar și cum anume funcționează.

– Da, ca să știi la ce să fii atent și ce întrebări să pui. Dar înainte să vedem fiecare stil, mai este un aspect unificator al literaturii biblice, care e foarte important și foarte grozav și pe acesta îl vom explora în continuare.