Ce ar trebui să știți despre purgatoriu

pr. Mike Schmitz

Ce se înțelege prin purificarea finală? Înțelegerea noțiunii catolice de purgatoriu necesită cunoașterea diferenței dintre o consecință temporală și o consecință eternă – în acest caz privitor la păcatele ce le comitem.  Unii oameni resping ideea de purgatoriu pentru că înțeleg greșit scopul lui. În acest videoclip, pr. Mike explică de ce este nevoie de purgatoriu și clarifică unele dintre aceste neînțelegeri.

Clipul este subtitrat în română (traducerea: Cristofori).

Durată: 7 min 9 secundă
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube
Etichete: *

Bună! Sunt pr. Mike Schmitz și suntem la Ascension Presents. Ce-ați spune să vorbim despre purgatoriu?

CE AR TREBUI SĂ ȘTIȚI DESPRE PURGATORIU

Oamenii cred că există această doctrină masivă în Biserica Catolică, despre purgatoriu, și, de asemenea, cred că nu este deloc biblică și ambele idei sunt de fapt incorecte. În primul rând, nu este o doctrină masivă și, în al doilea rând, este foarte biblică. Sunt trei lucruri pe care le cred catolicii despre purgatoriu: A. Că există un loc de purificare finală. B sau 2. Credem că acea purificarea, acel proces este dureros sau implică un oarecare disconfort. 3. Credem că rugăciunile celor de pe pământ îi pot ajuta pe cei care trec prin această purificare sau proces final. Atât! Asta e tot!

Stai puțin! Nu a plătit Isus prețul ultim pentru păcatele noastre? Categoric a făcut-o! Isus, prin viața, moartea și Învierea Sa, a înlăturat consecința veșnică pentru păcatul nostru. Consecința veșnică pentru păcatul nostru e despărțirea veșnică de Dumnezeu – iadul. Isus a plătit acel preț, a făcut posibil ca noi să avem acces la Tatăl. A făcut posibil ca noi să fim scăpați de condamnare și să fim mântuiți. Dar știm și că toate păcatele noastre nu au doar o consecință veșnică, ci și o consecință temporală. Chiar dacă sunt iertat, datorită harului lui Dumnezeu, există acum unele consecințe temporale, sau în timp, în mine, din cauza aceasta. Chiar dacă sunt iertat, acum sunt atașat de păcat. Chiar dacă sunt iertat, acum am o înclinație spre același păcat. Chiar dacă sunt iertat, sunt niște consecințe în timp, temporale, cu care trebuie să mă confrunt.

Ideea de bază a purgatoriului este aceasta: datorită harului lui Dumnezeu, milostivirii Sale, iubirii Sale, El ne-a eliberat de acele consecințe veșnice ale păcatului, adică de iad, dar dorește și să ne elibereze de consecințele temporale ale păcatului. Acest lucru este biblic, căci în 1Corinteni 3, Sf. Paul spune: „Voi [care sunteți creștini] zidiți cu diverse materiale, dar vine Ziua Domnului și va arde ca un foc și dacă ați zidit pe temelia lui Cristos [pentru că sunteți creștin, nu?], dacă ați zidit pe temelia lui Cristos cu orice altceva decât materiale prețioase, acele lucruri care sunt paie sau lemn, acele lucruri care nu sunt prețioase, acele lucruri care nu pot rezista, vor fi arse ca prin foc.” Acest proces, purificarea, implică un fel de disconfort, după cum atestă Scriptura. Nu este vorba de cei ce nu sunt creștini, ci de cei sunt creștini, de cei ce sunt în Cristos și pedeapsa veșnică, consecința veșnică a păcatului lor a fost plătită de Isus. Dar ei au construit, și-au edificat o viață în care unele lucruri sunt mărețe și virtuoase – nu trebuie purificate; dar alte lucruri din viața mea trebuie purificate, ceea ce va fi inconfortabil, așa cum spune Scriptura în 1Corinteni 3: „ca prin foc”. Noi credem că acesta este purgatoriul, că este pur și simplu un proces prin care Dumnezeu își extinde harul, nu un proces prin care Dumnezeu își reține harul, ci un proces prin care El își extinde harul asupra tuturor celor care au murit în stare de har, în prietenie cu Isus, dar au totuși anumite atașamente. Această purificare e nu numai ca eu să îl pot iubi pe Dumnezeu așa cum merită, ci și ca să nu am atașamente de lucruri de care nu ar trebui să fiu atașat, ca El să mă poată iubi, ca El să vă poată iubi așa cum dorește să vă iubească.

Rugăciunile noastre, pe acest pământ, îi ajută pe cei din purgatoriu. Găsim aceasta în 2Macabei 12. Este o bătălie mare și mulți evrei mor în luptă. În timp ce umblă pe acolo, adunând cadavrele, descoperă că unii dintre ei chiar dacă erau în legământ cu Domnul Dumnezeu, aveau amulete – practic talismane să le poarte noroc. Așadar, în esență, au murit în prietenie cu Dumnezeu, în legământ cu Dumnezeu, dar au avut o anumită lipsă de încredere în Domnul Dumnezeu. Și aceste amulete sau talismane de noroc indică faptul că nu s-au încrezut pe deplin în Domnul Dumnezeu. Din această cauză, Iuda Macabeul face o colectă pentru a oferi jertfe și rugăciuni pentru ei. Și Scriptura spune că, făcând aceasta, el a făcut un lucru nobil, rugându-se pentru morți. Se înțelege că rugăciunea pentru morți e un lucru ce chiar îl facem și se înțelege că rugăciunea pentru morți e ceva ce chiar îi ajută pe aceștia, nu pentru că noi am fi mijlocitorul. Nu, Isus este unicul Mijlocitor și El înlătură consecințele veșnice pentru păcat. Dar pentru că facem parte din Trupul lui Cristos, rugăciunile noastre nu doar ne ajută reciproc în această lume, ci ne ajută reciproc și când suntem în lumea următoare, la acea purificare la intrarea în rai. Nu e ceva neobișnuit. De fapt, acest lucru nu este anti-biblic și anti-creștin.

Chiar și mari creștini, precum C.S. Lewis, cred în purgatoriu. C.S. Lewis chiar a spus: sufletele noastre cer purgatoriul, nu? C.S. Lewis ne dă acest exemplu, spunând: „Imaginează-ți că te prezinți la poarta raiului…” Da, pentru că Dumnezeu, Isus Cristos, a plătit prețul veșnic pentru păcatul meu, pot merge în rai. „Imaginați-vă”, spune el, „că apari la poarta raiului și ți se spune: «Intră!» Iar tu spui: «Of, mă simt inconfortabil căci am aceste zdrențe murdare pe mine… Simt că mai trebuie să mă curăț.» Ți se spune: «Nu, nu, nu! Intră. Ia parte la bucurie.»” Lewis consideră că noi am spune: „Știu că m-ai iubi dacă aș intra acolo. Cu toate acestea, aș prefera să fiu curățat mai întâi. Știu că m-ai accepta, dar totuși, aș prefera să am toate acele atașamente din inima mea îndepărtate, ca să pot fi complet liber să o dăruiesc Domnului.”

În cele din urmă, totul se reduce la modul în care vedem mântuirea. Credem în această justificare intrinsecă, ce înseamnă o cooperare constantă cu harul lui Dumnezeu, căci credem că Dumnezeu este prezent tot timpul și ne invită să cooperăm cu El tot timpul. Consecința este că pot muri în prietenie cu Dumnezeu, în harul Său, dar fără să îi fi dat pe deplin inima mea. Purgatoriul este darul lui Dumnezeu, acea purificare finală, când orice este în inima mea care nu ar trebui să fie, se purifică. Prin harul cui? Prin harul Lui. Prin lucrările mele? Nu. Pur și simplu prin cooperarea mea cu lucrarea Sa, prin cooperarea mea cu iubirea Lui, prin cooperarea noastră cu harul Său. Purgatoriul este un dar al milostivirii lui Dumnezeu și, eu unul, îi sunt atât de recunoscător Dumnezeului nostru care este atât de bun încât ne dă acest mare dar. Din partea Ascension Presents, sunt pr. Mike. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Dacă doriți mai multe informații despre purgatoriu – e o temă chiar importantă – există o tonă de articole ce explică purgatoriul mult mai bine decât am făcut-o în acest videoclip. Există resurse la Catholic.com, care este Catholic Answers, există resurse la Catholic Educators Resource – cred că e CatholicEducation.org. Articole grozave care explică ce credem noi, catolicii, despre purgatoriu mult mai bine și mult mai profund decât am făcut eu acum. Există chiar și câteva articole și resurse de la Ascension Press care ne ajută să explicăm ce credem cu adevărat despre purgatoriu. Le veți găsi în notele de mai jos.