Cum să renunți la pornografie

pr. Mike Schmitz

Pr. Mike ne vorbește despre motivația apelării la pornografie, precum și despre ce putem face ca să renunțăm la ea. Pornografia este adesea semnul unei nevoi mai profunde.

Traducerea subtitrării: Ana-Maria Socaciu.

Durată: 8 min 23 secunde
Limba (audio): engleză
Subtitrare (text): română

Vezi pe YouTube originalul
Etichete: *

Bună! Sunt pr. Mike Schmitz și suntem la Ascension Presents. Am vorbit recent cu o persoană, Matt Fradd, e din Australia, locuiește acum în SUA și călătorește prin țară, și chiar prin lume, vorbind despre daunele pornografiei asupra vieților oamenilor. Mi-a luat un interviu pe situl lui, ChastityProject.com, dar și ThePornEffect.com. Am verificat să fiu sigur că nu greșesc. Mi-a dat cartonașe să le dau studenților din campus. „Lovește pornografia în față”, scrie pe ele. M-a întrebat despre situație – lucrez într-un campus universitar – și mi-a zis: „Ai observat că în campusuri sunt mai multe probleme cu pornografia decât în alte locuri?” I-am spus: „Nu știu dacă mai mult decât în alte locuri, dar știu sigur că reprezintă o problemă.” M-a întrebat: „De ce crezi aceasta?”

Pot să reduc totul la cel puțin trei motive. Trei motive pentru care când studenții vin în campus, dacă se luptă deja cu pornografia, devine o luptă și mai mare.

  1. Primul motiv e acesta: practic nu au restricții. Când ești acasă, îi ai cel puțin pe părinți care știu unde e calculatorul, poate e unul al familiei. Cel puțin e aceasta: izolarea în camera ta… Ar putea să nu fie chiar izolată de mama și tata. Dar ajungi într-un campus și practic nu există restricții. În camera de cămin, în apartamentul tău sau altundeva, poți fi complet anonim.
  2. Al doilea motiv e că ai mult timp liber. Nu știu dacă îți amintești timpul din facultate, dacă ai urmat una, dar privind înapoi, sigur acum, dacă ești în câmpul muncii, spui: „Atunci credeam că nu am timp liber dar înțeleg acum că aveam numai timp liber. Da, aveam cursuri, eseuri, studiu și altele…” Poate ai fost un student silitor și ocupat, dar recunoști și că a) aveai timp liber, și b) era doar pentru tine. Cred că aceasta e… știi zicala: „Mâinile leneșe sunt instrumentele diavolului”. Acel sentiment: „Ce altceva să fac? Nu am restricții, am timp liber și e doar pentru mine.”
  3. Și în al treilea rând, când așa mulți studenți vin într-un campus, înțeleg cu adevărat că sunt singuri. E o izolare ce are loc în lumea noastră de zi cu zi, și poate că absolvind și intrând în lumea muncii, e izolare și acolo. Dar cred că adesea, prima experiență a unui tânăr cu ceea ce poate fi o profundă izolare și singurătate are loc când ajunge într-un campus.

Dacă iei aceste trei lucruri: 1) există o lipsă a restricțiilor, 2) e acest timp liber, de care dispui cum vrei, și 3) e această singurătate. Și pornografia… pur și simplu se instalează, căci îți dă sentimentul că ești conectat cu cineva, te distrage de la ce ți se întâmplă și îți dă ocazia să te „hrănești” singur. I-am spus acestea lui Matt și el mi-a spus: „Există vreo soluție? Sunt căi de ieșire?” Mai ales dacă urmărești acest videoclip, ai putea avea aceeași întrebare. Prima ta întrebare ar putea fi: „Dacă mă uit la pornografie, sunt un ciudat? Dacă soțul meu, soția mea se uită la pornografie… sunt niște ciudați? Răspunsul e: nu. Răspunsul e că se întâmplă ceva în această lume a pornografiei. Într-un fel, încearcă să ne conecteze cu ceea ce am fost creați să fim. Am fost creați să fim oameni ce se dăruiesc din iubire altora. Dar, desigur, e o formă de suprafață, una falsă, de fapt e o minciună ce folosește alți oameni. Dar nu înseamnă că ești distrus irevocabil, că ești un ciudat/ă. Știu câțiva oameni cu care spun că lupta cu pornografia îi face ciudați. Nu! Te face doar o ființă umană ce are nevoie de harul lui Dumnezeu.

Deci ce poți face? Cum poți ieși din aceasta? Știu atâția care spun: „Am încercat și iar am încercat.” Că ești tânăr sau adult, poate fi același lucru.

  1. Dacă prima problemă e lipsa restricției, cel mai bun lucru de făcut e să soliciți restricție. Adică poți solicita să fii tras la răspundere. Există diverse programe de filtrare pentru computere și tablete, dar eu recomand Covenant Eyes. Se găsește la CovenantEyes.com. Nu e doar un program de filtrare ci și unul care te trage la răspundere. Practic, ideea e că oriunde ai intra online, desemnezi o persoană să primească un email zilnic, la 3 zile, săptămânal… și când primește emailul – îi intră în căsuța de email – îi arată ce ai vizitat în ultimele 1, 3 sau 7 zile. Când le spun aceasta studenților sau liceenilor, ei spun: „Ce?!? Glumești? Așa se întâmplă?” Da, dar uite care e treaba: dacă îmi dau seama că mă lupt atât de mult și nu sunt tras la răspundere, nu am restricții, atunci aș putea avea nevoie de asta. Și aș spune că orice om ce are un computer și orice om care chiar și puțin, ocazional, se luptă cu aceasta, trebuie să își pună aceasta în computer. Și dacă ești părintele unui copil, e cel mai bun lucru, căci, din nou, nu e un simplu program de filtrare – poți ocoli astfel de lucruri. E un program de responsabilizare în care ai un însoțitor. E grozav la grupurile de responsabilizare că poți aduce pe cineva, dar lucrul rău la aceste grupuri e că trebuie să alegi să aduci pe cineva. La Covenant Eyes alegi o dată și apoi te descurci cu acea alegere. Fie că vrei sau nu ca persoana să primească emailul, tot îl va primi.
  2. Primul lucru: tragerea la răspundere; al doilea: libertatea nerestricționată – pardon, timpul liber, abundența de timp liber, doar pentru mine. Ce le propun studenților să facă, și oricui se confruntă cu pornografia e – și chiar și cuiva care se confruntă cu o rană interioară – e să iasă din ei înșiși. Planifică-ți un timp în zi sau săptămână în care să nu trăiești doar pentru tine, ci pentru altcineva. Poate fi o formă extraordinară de slujire: la cantina săracilor, la spital, la un azil, într-o închisoare. Pot fi și forme foarte simple de slujire ca: „azi voi spăla vasele tuturor celor cu care locuiesc în apartament”, sau „azi e ziua în care îmi voi planifica un timp să vorbesc bunica la telefon, căci nu am mai vorbit cu ea de o vreme”. Voi lua timp din ziua mea, care e pentru mine, e nerestricționat, propriul meu timp, și îl voi trăi pentru altcineva. E e al doilea lucru.
  3. Și al treilea lucru, legat de izolare, e tocmai acesta: când încep să fac al doilea lucru, să fac primul lucru, încep să am legături cu ceilalți. Dacă cer ajutor cuiva și trebuie să dau socoteală, atunci trebuie să port un dialog. Singurătatea, izolarea mea m-au dus la aceasta, dar trasul la răspundere mă duce la relații. Din nou, poată că egoismul sau abundența timpului liber m-au condus, într-un fel, să trăiesc doar pentru mine și să fac orice vreau cu timpul meu, dar ieșind din mine, mă conectez cu alții, căci trăiesc pentru ei.

Așa că aș spune: problema celor trei inamici ai trăirii unei vieți caste reușite, când vine vorba de internet, lipsa restricțiilor și răspunderii, mult timp liber și sentimentul de izolare, poate fi tratată, nu neapărat vindecată, dar cu adevărat tratată prin ceva ca un program de responsabilizare, precum Covenant Eyes; prin planificarea unui timp în zi pentru a renunța la tine și a trăi pentru alții, ca să descoperi o legătură cu o altă ființă umană.

Dar mai ales să știi că dacă o parte din lupta ta e legată de pornografie, să știi că nu ești singur/ă, Isus te iubește și poți mereu găsi o casă în Biserica Catolică. Mereu ai un loc în care să mergi, când vine vorba de Spovadă. Noi stăm pentru Spovadă în campus, în fiecare zi, înainte de fiecare Liturghie suntem acolo pentru Spovadă. Cineva m-a întrebat: „De ce faci aceasta?” Pentru că știu, știu că sunt mulți care… „Am păcătuit luni – orice ar fi, că e pornografie sau nu – dar am păcătuit luni, nu trebuie să aștept până sâmbătă. Am căzut în păcat. Vreau să ‘cad’ în har acum.” Dacă așa ești tu acum, ne urmărești și spui: „Da, am căzut în păcat”, nu ezita! De ce să aștepți? De ce să nu mergi chiar acum să vezi programul de Spovadă din zona în care locuiești și să „cazi” în har?