Geneză 1-2-3

manualul de funcționare a omului

Sesiunea 3: Geneză 2

ZOOM IN

Cine citește pentru prima oară și continuu Geneză 1 și Geneză 2 nu se poate să nu fie derutat de schimbarea ce apare odată cu versetul 4 al capitolului al doilea, când parcă totul s-a resetat și creația o ia de la zero. Traducerea catolică a Bibliei, spre deosebire de cea ortodoxă, ajută cititorul notând înainte de Geneză 1,1 „Prima relatare a creației”, iar – atenție! – în chiar mijlocul versetului Geneză 2,4 „A doua relatare a creației”.

Cele două relatări par diferite ca de la cer la pământ. Iată câteva elemente subliniate:

Geneză 1,1-2,4a – relatarea elohistă Geneză 2,4b-25 – relatarea iahvistă

Dumnezeu numit Elohím:

un nume generic, folosit de exemplu când se dorește sublinierea măreției și puterii Lui

Dumnezeu numit YHWH:

un nume personal, care subliniază că Dumnezeu este într-o relație cu omul

O creație maiestuoasă, de la distanță:

Dumnezeu creează din nimic,

cu puterea cuvântului

O creație mai primitivă, dar mai caldă:

Dumnezeu face omul din ceva (țărână),

asemenea olarului ce lucrează cu lutul

Ecou al mitologiilor acvatice Ecou al mitologiilor terestre
Durează șapte zile Durează o zi
Face direct bărbatul și femeia
(după ce a creat animalele)

Face mai întâi bărbatul și apoi femeia

(iar între cei doi, animalele)

Cercetările biblice susțin că a doua relatare este mai veche decât prima. Astfel, dacă Geneză 1 pare a fi fost pus în scris, după cum am văzut în sesiunea anterioară, cândva prin secolul al V-lea î.C., Geneză 2 este plasat undeva prin secolul al X-lea î.C., textul folosind imagini din acele vremuri, pentru a reda adevăruri esențiale despre om.

La o privire superficială, avem două relatări cu același subiect, care se bat cap în cap. Mai ales dacă le privim cu „ochelarii” științei. În realitate, cele două capitole folosesc o tehnică pe care o putem recunoaște din filme, unde adesea avem mai întâi un cadru general, după care camera de filmare face zoom in pe personajele principale. Tot așa, în Geneză 1 ni s-a oferit un cadru larg, cât Universul de larg, pentru ca în Geneză 2 atenția să coboare asupra cuplului primordial.

În sesiunea anterioară am văzut că Universul este templul lui Dumnezeu. Vă amintiți structura tabernacolului, mai apoi a Templului evreilor? Dacă da, atunci știți că acesta avea o „încăpere” mare, numită Sfânta, și o „încăpere” mai mică, numită Sfânta Sfintelor – locul special al prezenței lui Dumnezeu, în care se afla Chivotul legământului – Arca alianței (în bisericile creștine corespunde zonei altarului). Evreii – conform Cărții Jubileelor 8,19 – făceau următoarea paralelă: dacă Universul este Templul (Sfânta), atunci în acest Univers Edenul este Sfânta Sfintelor. Aici ne invită Geneză 2 să pășim acum.

Etichete:


Accesul este 100% gratuit la întreg programul. Explorați sesiunile folosind legăturile de mai jos.


Sumar

TRUPUL ȘI TEOLOGIA

  1. Teologia trupului
    • Capela Sixtină a lui Michelangelo: „un sanctuar al teologiei trupului omenesc”.
    • Teologia trupului = o dezvelire (dez-văluire) a trupului după planul lui Dumnezeu.
    • Cultura de astăzi nu înțelege valoarea înaltă a trupului și a sexualității.
    • Fundamentul Teologiei trupului îl constituie primele capitole din Geneză.
    • Trupul e un sacrament, făcând vizibilă partea spirituală, chiar misterul lui Dumnezeu.
  2. A doua relatare
    • În mijlocul versetului 2,5 începe o nouă relatare, un zoom in pe om.
    • Sunt folosite imagini cunoscute audienței acelor vremuri.
    • Omul (adám) zămislit din pământ (adamáh) este așezat în Eden.
    • Legământul cu omul are o condiție: să se abțină de la fructele unui singur pom.
    • Experiența solitudinii originare îl ajută pe om să se descopere pe sine.
    • Conștientizează chemarea la iubire pe verticală și pe orizontală.
    • Femeia este egală în demnitate cu bărbatul.
  3. Misterul lui Dumnezeu
    • Experiența unității originare: unirea trupească = manifestare a comuniunii de iubire.
    • Prin căsătorie soțul și soția devin una, și trei când iubirea lor dă rod.
    • Misterul revelat de trupul omului este misterul Preasfintei Treimi.
    • Experiența goliciunii originare: nu se rușinau, datorită inocenței originare.
    • Vedeau în celălalt o persoană de iubit și răspundeau prin dăruire totală.
    • Experiențele „preistorice” ne vorbesc despre noi și despre Dumnezeu.
    • Sunt experiențe propuse, ce pot fi „validate” de fiecare prin reflecție.
  4. Lectura tipologică
    • Geneza: prima creație; Apocalipsa: noua creație (și alte paralele între cele două cărți).
    • Lectura tipologică evidențiază prefigurările din Vechiul Testament împlinite în Noul Testament.
    • Pomul vieții și pomul cunoașterii binelui și răului ca prefigurări.
    • Primul Adam și Noul Adam (Cristos). Prima Evă și noua Evă (Maria/Biserica).
    • Tipologia ne arată că istoria mântuirii este condusă de Dumnezeu.

APARIȚIA VIEȚII

  1. Teoria darwinistă
    • Estimarea vârstei Pământului dintr-o lectură științifică a Bibliei: circa 6.000 de ani.
    • Din secolul XVIII apare ideea că formele de viață ar fi suferit transformări în timp.
    • Naturaliștii secolelor XVIII-XIX pun bazele teoriei evoluției vieții.
    • Charles Darwin a construit un arbore al evoluției – lucrare științifică și anti-teologică.
    • Viața ar fi apărut spontan și s-ar fi dezvoltat prin selecția naturală dictată de adaptarea la mediu.
    • Descoperirea geneticii mai introduce un factor: mutațiile genetice aleatorii.
    • Teoria evoluției nu este dovedită, lumea științifică este încă divizată pe acest subiect.
  2. Poziția Bisericii
    • Sfinții Părinți au vorbit despre o „sămânță” a creației (rationes seminales).
    • Dumnezeu este văzut ca prezent lângă creația Sa, îngrijind-o și conducând-o.
    • Papa Pius al XII-lea a încuviințat studierea teoriei evoluționiste, dar a subliniat că sufletul este creat nemijlocit de Dumnezeu.
    • Ultimii Papi au revenit asupra temei: cu deschidere, dar și cu rezerve.
    • Știința operează cu spațiul natural: nu poate infirma existența lui Dumnezeu.
    • Biserica nu validează teorii științifice, ci apără adevărurile de credință.
    • Credinciosul nu este constrâns la o anumită teorie despre apariția vieții.
    • Credința în hazard este mai puțin rațională decât credința în Dumnezeu.

Recomandăm folosirea și a manualului (integrat alăturat în pagină)

Iată de exemplu ce veți putea citi în manual:

  1. Dicționar
    • Poligenism / monogenism
    • Antropologie
  2. Vreau să știu!
    • Ce înseamnă că femeia a fost creată ca un „ajutor” pentru bărbat?
    • De ce a doua relatare a creației începe în mijlocul unui verset?
    • Ce spune teoria Designului Inteligent (sau Intelligent Design)?
  3. Aprofundări
    • Ce spune Catehismul despre crearea omului
    • Despre Teologia trupului
    • Teologia trupului despre Geneză 2
    • Cristos, noul Adam
    • Spicuiri din Papi despre apariția vieții
    • Provocări pentru teoria evoluției

Dacă vă place...

Dacă vă place acest program… ei bine, a costat producerea lui: bani, energii, timpi. Și continuăm să producem, dar pentru aceasta avem nevoie de ajutorul Dvs. Dacă se poate, ne-am bucura de susținerea Dvs financiară, cât de mică.