Mi-au străpuns mâinile și picioarele

Psalmul 22(21),17

Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,
pentru ce m-ai părăsit?
Eu sunt vierme, și nu om,
ocara oamenilor și batjocura poporului.
Toți care mă văd își bat joc de mine,
strâmbă din buze și clatină din cap:
„S-a încrezut în Domnul, să-l scape,
să-l mântuiască, dacă și-a găsit plăcerea în El!”
Iată, mă înconjoară câinii,
adunarea celor vicleni mă împresoară;
mi-au străpuns mâinile și picioarele,
mi-au numărat toate oasele.
Ei mă privesc și se uită la Mine;
își împart între ei hainele Mele
și au aruncat sorții pentru tunica Mea.
Dar Tu, Doamne, nu sta deoparte,
ajutorul Meu, grăbește-te să mă ajuți!
Voi vesti numele Tău fraților Mei,
în mijlocul adunării te voi lăuda.

Psalmul 22(21),2.7-9.17-20.23

Etichete: *

Fii Cristofor!

Îți place mesajul din această pagină? Dacă da, te invităm să fii Cristofor, adică purtător de Cristos, distribuind mesajul paginii în rețelele sociale pe care le folosești. Ai la dispoziție butoanele din stânga paginii, sau butonul de mai jos, care te va conduce la această postare pe pagina noastră de Facebook!
Alte informații
Pasajul este din Psalmul 17(16). Găsești tot textul online pe DeiVerbum.ro.Citește textul integral
Tehnice
Realizare grafică: Oana C. Cristofor
Data publicării: 13 aprilie 2017
ID intern: 00565